Corporatism și relații publice corporatiste

Secolul al XVI-lea a fost marcat pe de o parte de numeroase cuceriri, expeditii si cruciade, iar pe de alta de numeroase inventii si inovatii.

Relatiile in societatea feudala erau cele de tip nobil-vasal, in care seniorul detinea controlul, fiind stapanul absolut al pamanturilor. Taranii munceau pamantul platind astfel o renta in schimbul mesei si al adapostului pe mosia respectiva.

O alta categorie o reprezentau negustorii care formeaza un nou tip de burghezie o data cu revigorarea comertului si a renasterii vietii orasenesti.

Printre principalele progrese care s-au inregistrat in acea perioada se numara: inventarea tiparului, progresele din metalurgie, folosirea huilei albe, utilizarea carucioarelor in mina, fabricarea primelor tunuri si a altor arme de foc.

Marile descoperiri facute de catre Cristofor Columb – America, de catre Vasco da Gama – India, precum si interesul crescut fata de aur si fata de resursele pe care le–au gasit cuceritorii in acele tinuturi fac din aceasta perioada una foarte interesanta in ceea ce priveste comportamentul oamenilor. E o perioada marcata de jafuri, de dorinta nemasurata de inavutire a unora in detrimentul altora, care nu pot avea accces la acele resurse. Consider ca ideea exprimata de Machiavelli, desi putin dura, se potriveste foarte bine situatiei existente in acea perioada: “Intr-o guvernare bine organizata, statul trebuie sa fie bogat, iar cetatenii saraci”.

Datorita acestor descoperiri si a abundentei de avutie care apare, preturile cresc foarte mult. In acesta situatie, guvernantii Spaniei, Angliei si Frantei sunt pusi in situatia de a lua cateva masuri de impiedicare a aurului si a argintului sa iasa din regat. Ei aplica pedepse radicale in cazul in care aurul era exportat, stopeaza importurile de produse care ar putea fi produse si in tara si incurajeaza venirea in tara a unor mestesugari care sa produca produse competitive pentru export.

In acest cadru apar breslele si atelierele de productie. Nu putem vorbi inca despre companii in adevaratul sens al cuvantului. De fapt, in secolul al XVI-lea se creeaza conditiile pentru dezvoltarea ulterioara a capitalismului. Putem vorbi in aceasta etapa despre un “capitalism negustoresc”, care nu e mai mult decat o faza incipienta a ceea ce urmeaza sa fie capitalismul.

Cel mai important moment al secolul al XVII-lea il constituie aparitia manufacturilor si a micilor fabrici. “Actorii” acestei perioade sunt nobilimea, care isi pastreaza in continuare privilegiile, Biserica, care are ca scop suprem propovaduirea ideilor pacifiste si Provinciile Unite. Dupa decaderea Spaniei, Olanda, Anglia si Franta vor fi principalele tari care vor parcurge mai departe drumul catre capitalism.

Capitalismul manufacturier din Olanda are la baza trei elemente foarte importante: Compania (olandeza) a Indiilor Orientale, Banca din Amsterdam si flota. Olanda dezvolta foarte mult comertul, importand piper si mirodenii din Extremul Orient, textile, dezvoltand activitatea din domeniul prelucrarii lanii, a panzeturilor si a matasii, imprimand carti in toate limbile, intocmind harti terestere si maritime etc. Aceasta duce la cresterea substantiala a populatiilor oraselor si la cresterea burgheziei.

Desi in a doua jumatate a secolului al XVII-lea are loc o regresiune economica care a dus la o scadere drastica a preturilor, Olanda a reprezentat prima natiune capitalista in adevaratul sens al cuvantului.

In Anglia, lucrurile se petrec putin altfel. In anul 1600 a fost creata Compania (engleza) a Indiilor Orientale. Comertul devine infloritor, minele de huila ajung sa produca la capacitate dubla, avand ca principal suport burghezia. Statul dirija economia, inmultind monopolurile, marind taxele la importurile de tesaturi frantuzesti si olandeze, interzicand exporturile de lana si organizand controlul fabricilor.

Populatia Angliei locuia in cea mai mare parte in mediul rural. Nemultumiti de faptul ca revendicarile nu le erau rezolvate, de faptul ca lefurile erau prea mici, zilele de lucru prea lungi, taranii organizeaza diferite miscari impotriva fabricantilor-negustori si chiar impotriva regelui. De pe urma reusitei lor in lupta impotriva absolutismului va avea de castigat in principal burghezia. Ea este de fapt strans legata de constituirea capitalismului. Inca de la inceput capitalismul este national si mondial, concurential si monopolist, liberal si legat de stat.