Dimensiunile lui Hofstede și Trompenaars în Nigeria

Nigeria reprezintă atât speranţa cât şi disperarea Africii, un continent condus de puterile coloniale europene pentru o perioadă îndelungată din secolele 19 şi 20. Nigeria a fost sub conducere britanică până în 1960 şi este o ţară independentă de doar 50 de ani. Deşi este o ţara bogată în resurse naturale conducerea ţării le-a controlat iresponsabil şi se află, dupa cum este numită într-un articol din The Economist, “scapată de sub control”.

Produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor a scăzut semnificativ şi este de aproximativ 300 $ pe an, cu 10 % mai puţin decat cel din Africa de Sud. În clasamentul realizat de Banca Mondială, Nigeria este printre cele mai slab cotate ţări. Cum peste 90 % din venitul guvernamental provine din petrol, economia ţării este vulnerabilă la fluctuaţiile cererii pentru petrol.

Diveristatea culturii nigeriene este semnul distinctiv al acesteia. Într-o ţară de marimea Texasului şi New Mexico la un loc, sunt aproximativ 300 de grupuri etnice şi subetnice, cu atatea dialecte şi limbi distincte. Adesea un dialect este înteles doar de locuitorii unui oraş şi a zonelor ce înconjoară acel oraş.

Eterogenitatea societăţii nigeriene este fizică, socială, religioasă şi lingvistică. Fiecare grup etnic este concentrat în zone geografice definite foarte clar ce le-au ocupat de secole, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru grupurile subetnice. Cele doua râuri principale Niger şi Benue formeaza un Y fapt ce împarte ţara în 3 părţi. Fiecare parte este dominată de unul din cele trei mari grupuri etnice: Yoruba, Hausa-Fulani şi Ibos. Cu aşa de multe grupuri etnice şi dialecte, ar parea aproape imposibil definirea structurii acestei societăţii eterogene.

Geert Hofstede(1991), în analiza sa asupra diferenţelor culturale din aproximativ 53 de ţări nu a inclus nicio ţară din continentul African. Acest lucru nu s-a întamplat din cauza faptului ca întreprinderea pentru care a făcut această analiză, IBM, nu avea nicio filiala într-una din aceste ţări, deoarece în perioadaă studiului exista una în Nigeria. Dar IBM, împreuna cu alte corporaţii multinaţionale au decis mai târziu să părăsească ţara decât să se confrunte cu legile din Nigeria care cereau ca 40% din angajaţii companiei să fie nigerieni. Acest lucru arată un aspect important despre psihicul nigerian: un puternic sentiment de onoare şi stima de sine. Deşi nigerienii în general admiră şi încearcă să copieze dezvoltarea economică şi socială occidentală, când vine vorba de condescenţă reală sau percepută a occidentalilor sunt iuţi la mânie.

Chiar daca studiul lui Hofstede nu a inclus nicio ţară africană de culoare, nu este greu să estimăm în care din cele 5 dimensiuni culturale ale sale se încadrează Nigeria.

În mod tradiţional există o distanta de putere mare între clasele sociale şi între manageri şi angajaţi în majoritatea grupurilor etnice exceptând tribul Ibos. Nigeria are resurse considerabile de petrol si gaze naturale Din pacate doar o parte mica din populatie (10%) controleaza aceasta bogatie.

Distanţa mare dintre clasele de populaţie este cel mai îngrijorător aspect pentru economiştii nigerieni. Pentru mulţi ani guvernul federal a dominat şi a controlat îndeaproape economia,însă în ultimi ani au recunoscut efectele dăunatoare ale intervenţiei sale în economie şi s-a îndreptat spre o piaţă mai liberă. O modalitate de a aborda respectuos un superior este de a precede numele cu un respectuos salut. Această aparentă ordine stratificataă după grupe de vârstă reflectă distanţa mare faţă de putere discutată anterior. Dar există doar o slabă structură stratificată, exceptând poate doar tribul Hausa-Fulani din statele de nord. Cu cât este diferenţa de vârstă mai mare cu atât este aşteptat mai mult respect. La servici, de exemplu, un superior poate fi senior al angajaţilor săi cu mult mai în vârstă decât el de la care se asteaptă la respectul cuvenit.

În situaţiile de afaceri, şi printre cei cu studii superioare, comportamentul occidental de salut este predominant salutului tradiţional salut, dar salutul tradiţional unde diferenţa de vârstă este mare. Această cerinţă nu are valabilitate la subordonaţii străini, care sunt scuzaţi de la salutul tradiţional în favoarea saluturilor occidentale. Superiorii străini nu sunt salutaţi cu salutul tradiţional, nu pentru ca nu merită, ci pentru că ei se asteaptă să nu fie salutaţi în acest fel. Daca cele patru triburi principale ar fi clasificate în funcţie de acest criteriu, pe primul loc s-ar clasa Hausa-Fulani, pe doi s-ar clasa Yoruba, iar pe ultimul loc s-ar situa Ibos. Tribul Hausa-Fulani este în marea majoritate format din musulmani care au adoptat rigiditatea şi ordinea socială a lumii musulmane. Distanţa mare faţă de putere a celor din tribul Yoruba este temperată de posibilitatea avansării pe baza realizarilor individuale. Tribul Ibos este considerat încă din antichitate o societate egalitară şi au ramas asa şi în present.