Cuprins
- INTRODUCERE 3
- Capitolul I. CARACTERISTICA GENERALĂ A PIEȚEI VALUTARE LA ETAPA ACTUALĂ . ..
- 1.1. Bazele teoretice privind piața valutară internațională 7
- 1.2. Structura organizațională a pieței valutare și mecanismul de
- funcționare a acesteia 14
- 1.3. Diversitatea operațiunilor valutare ... ...24
- Capitolul II. ANALIZA ORGANIZĂRII PIEȚEI VALUTARE DIN REPUBLICA MOLDOVA . .30
- 2.1. Cadrul reglementoriu al pieței valutare ..30
- 2.2. Analiza pieței valutare și a operațiunilor specifice acesteia ...33
- 2.3. Evaluarea efectelor operațiunilor valutare asupra performanțelor
- băncilor comerciale ...41
- Capitolul III. PERSPECTIVELE DEZVOLTĂRII PIEȚEI VALUTARE ÎN CONTEXTUL
- DIVERSIFICĂRII OPERAȚIUNILOR VALUTARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ...50
- 3.1. Practici internaționale privind organizarea pieței valutare în țările dezvoltate și în tranziție utile pentru R. Moldova ...50
- 3.2. Politici de diversificare a operațiunilor valutare pe piața valutară autohtonă 59
- CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 63
- BIBLIOGRAFIE ..65
Extras din referat
INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare. Agenții economici specializați în importul și exportul de bunuri materiale și servicii, de materii prime, transferurile internaționale, investițiile străine care intră într-o țară, împrumuturi și credite, schimbul valutei au generat multiplele procese de integrare regională și mondială. Astfel, dacă pentru operațiunile din interiorul țării persoanele fizice sau juridice folosesc moneda națională, în scopuri comerciale internaționale este nevoie de valuta străină, și un cadru unde s-ar putea cumpăra, tranzacționa, schimba devizele internaționale. În aceste scopuri există piețe speciale, pe care se poate cumpăra s-au vinde valută străină și care se numesc piețe valutare.
Astfel de schimburi se întalnesc înca din secolul al VII-lea antichitate, potrivit unor autori. Despre efectuarea primelor operațiuni valutare, și anume a unui schimb valutar, în accepțiunea moderna, se poate vorbi abia dupa anul 1880, când bancile din Viena și Berlin au inclus asemenea servicii în favoarea clienților sai. Apoi,unele bănci din centre financiare și comerciale încep să dezvolte acest tip de operațiuni. De remarcat faptul că până la primul razboi mondial, volumul operațiunilor era relativ redus și se reflecta doar la nivel național. Între cele doua razboaie mondiale, ca urmare a mutațiilor ce au avut loc în cadrul economiei mondiale, mișcarile de fonduri pe plan internațional capată o amploare tot mai mare, iar operațiunile de schimb valutar se impun ca o necesitate obiectiva.
În acest interval de timp, băncile din Londra și New York dezvolta rapid o rețea dominantă numită piață de schimb valutar. Dupa terminarea celui de-al doilea război mondial, operațiunile de schimb valutar au fost practic sistate. Ulterior, treptat încep să se efectueze operațiuni de schimb valutar în cadrul unor țări, mai întâi operațiuni la vedere, apoi și operațiuni la termen.
Odata cu reducerea restricțiilor privind circulația diferitelor valute, cu trecerea la convertibilitate a principalelor valute ale lumii capitaliste (1958-1962), operațiunile de schimb valutar încep să devină tot mai ample, pentru ca dupa anii '60 să se structureze piața valutară internaționala, ca o componenta indispensabila a relațiilor economice și financiare internaționale.
Într-o etapa inițiala, piața valutară s-a format și a evoluat odata cu piețele monetare și de capital național, fiind de fapt o prelungire a acestora în exteriorul țărilor. Ulterior, a avut loc o deprindere a acesteia de piețele monetare și de capital naționale, devenind o entitate demarcata.
Astfel, piața valutară este componenta cea mai mare a pieței financiare. În fiecare zi pe această piața se înfăptuise operațiuni de sute de trilioane de dolari SUA. Piața valutară în sine nu este un plan de măsuri centralizate. Ea acționează prin intermediul unui șir mare de instituții, iar participanții la procesul pieții dealerii și brokerii fac legătura unul cu altul prin intermediul telexulor, telefoanelor, faxurilor, computatoarelor. Cele mai mari centre a astfel de instituții sunt Londra, New-York, Tokyo, Frankfurt. Cu toate acestea există și un șir de centre mai mici.
Studierea și cunoașterea sistemelor și tehnicilor de funcționare a pieții valutară, care este una din cele mai mari piețe financiare, dar și obținerea unor deprinderi practice în ceea ce priveste gestiunea fondurilor financiareși de credit în context internațional, au un aport major pentru obținerea unei eficiențe majore în cadrul piețelor valutare.
Dezvoltarea comerțului internațional, economiei mondiale este neconcepută fără atribuirea unui rol important operațiunilor valutare pe piața financiară internațională.
Relațiile internaționale economice, politice, culturale dau naștere la obligații monetare a persoanelor fizice și juridice a diferitelor țări. Specificul decontărilor internaționale constă întra-ceea că în calitate de mijloc de plată se utilizează valute străine. Este de menționat că în interiorul fiecărui stat în calitate de mijloc de plată legal se folosește moneda națională. Deci, condiția necesară pentru efectuarea decontărilor privind comerțul exterior, creditele internaționale, investițiile plățile interstatale este schimbul valutar.
Bibliografie
I. Acte normative și reglementorii
1. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Națională a Moldovei.
Nr.548-XIII din 21.07.1995 // Monitorul Oficial. -Nr.56-57.
2. Regulamentul cu privire la reglementarea valutară pe teritoriul Republicii
Moldova, aprobat prin Hotărârea CA al BNM. Nr.2 din 3.01.1994 // Monitorul Oficial. -Nr.56-58.
3. Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea pe teritoriul Republicii Moldova a caselor de schimb valutar și punctelor de schimb de pe lângă hoteluri. nr.10018-20 // Monitorul Oficial. - 2003. - Nr.91-96.
4. Instrucțiunea „Cu privire la procedura de formare, distribuire și arhivare a
cursului oficial al leului moldovenesc", aprobată prin Hotărârea CA al BNM.
Nr.399 din 23.12.1999.
5. Instrucțiunea „Cu privire la controlul repatrierii mijloacelor bănești
provenite din exportul mărfurilor" și „ Cu privire la controlul asupra plăților
pentru importul de mărfuri și servicii", aprobată prin Hotărârea CA al BNM.
Nr.136 din 22.05.1998.
6. Hotărârea CA al BNM cu privire la mecanismul de
cumpărare a valutei străine de către persoanele juridice rezidente. Nr.185 din 23.07.20003.
45.7. Hotărârea cu privire la situația pe piața valutară interbancară a Republicii
Moldova și întreprinderea unor măsuri în vederea ameliorării ei. Nr.283 din
14.10.1998.
II. Lucrări științifice
8. Balaban, Serghei. De ce valută să ne legăm // Profit. -2003. -Nr.l2. - P.18-20.
9. Berdilă, Ana. Impactul cursului valutar al leului moldovenesc asupra creșterii economice // Curierul economic. -2007. -20 octombrie.
10. Berdilă, Ana. Relații valutar-financiare internaționale în scheme (planuri tematice, studii de caz, teste). - Chișinău: Ed. Evrica, 2006. -135p.
11. Biji, Mircea; Biji, Elena; Anghelache, Constantin. Tratat de statistică. - București: Ed. Economică, 2002. -498p.
12. Borș, Ion. Relații valutar-financiare internaționale. Politici macroeconomice. Rezerve valutare. - Chișinău: Ed. ARC, 1999. -199p.
13. Bran, Paul. Relații financiare și monetare internaționale. - București: Ed. Economica, 1995. -262p.
14. Paul, Bran. Relații valutar-financiare internaționale. - București: Ed. Economica, 1990. -324p.
15. Bran, Paul. Relații valutar-financiare internaționale. - București: Ed. Didactică și Pedagogică, 1990. -214p.
16. Bran, Paul; Costică, Ionela. Comunicare financiară. - București: Ed. A.S.E, 2003. -414 p.
17. Cărare, Viorica; Pârțachi, Ion. Concepte teoretice privind analiza fundamentală și prognoza cursului valutar // Economica . -2003. - Nr. 4. - P. 9-14.Chișinău: Editura UASM, 2001. - 288p.
18. Fetiniuc Valentina. Managementul cursului valutar și corelarea lui cu factorii de dezvoltare economică. - Chișinău, 1994. -121p.
19. Floricel, Constantin. Relații valutar-financiare internaționale. - București: Editura didactică și pedagogică, 1997. - 236p.
20. Furtună, Grigore. Leul, cursul și accentele // Profit. -2005. - Nr. 1-2. - P. 18-24.
21. Gaftoniuc, Simona. Stabilitatea cursului de schimb-cel mai bun rating // Piața financiară. -1998. - Nr. 10. - P. 118.
21.22. Georgescu-Goloșoiu, Ligia. Mecanisme valutare. - București: Ed. A.S.E, 2006. -289p.
23. Goldberg, Felix. Cursul valutar ca indicator macroeconomic // Economica. -2002. -Nr.2. -P. 36-43.
24. Kirițescu, Constantin. Relații valutar financiare internaționale. - București: Editura științifică și enciclopedică, 1990. - 458p.
25. Krueger, Anne O. Determinarea cursului valutar. - Timișoara: Ed. Sedona, 1996. -170p.
26. Mihail, Ion. Relații monetare și financiare internaționale. - București: Ed. A.S.E, 2002. -103p.
27. Negruș, M. Tehnici de calcul valutar-financiar. - București: Editura Economica, 1992. - 237p.
28. Nidikker, G.L. Stratonicov, I.V. Analiza eficienții operațiunilor valutare în băncile comerciale. - Moscova: Ed. ЮНИTИ, 1997.-P. 235
49.29. Ortescu, G. Cursul valutar real și competitiv. Tribuna economică. -1992. - Nr. 3. - P. 76-77.
30. Păunoiu, Răzvan. Impactul aprecierii cursului de schimb asupra importurilor // Finanțe, credit, contabilitate. -1999. - Nr. 4. - p. 30-36.
23.31. Pecican, A. Piața valutară și econometria. - București: Editura Economica, 1999. - 195p.
51.32. Ștefîrță, Natalia. Risc și incertitudinea în gestiunea riscului valutar // Economie și Sociologie. -2002. -Nr.3. -P. 56-67.
33. Tobă, Alexandru; Malai, Andrei; Tobă, Daniel. Teorie economică generală.
33.34. Vasilescu, E. Managementul proceselor monetare și teoria inflației. - București: Editura Economica, 1992. - 356p.
35. Văcărel, I. Relații financiare internaționale. - București: Editura Didactică și Pedagogică, 1995. - 254p.
III. Surse statistice și de date
36. Raport anual al Băncii Naționale a Moldovei 2002-2008 // www.bnm.md
37. Statistici//www.worldbank.com
38. Statistici//www.statistica.md
39. Statistici//www.minfin.md
40. Statistici//www.gov.md
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evolutia, organizarea si perspectivele pietei valutare din Republica Moldova.doc
Alții au mai descărcat și
3.4. Metodologia auditului sistemelor calitatii Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile, practicile de baza si...
Mediul extern al firmei poate fi impartit in doua mari segmente: - mediul general sau mega-mediul - mediul specific(mediul sarcina);...
WHO and HOW MADE IT POSSIBLE? In order to get where Sicomed has got one has to be very talented, very intelligent an also very patient. The...