Fenomene specifice ale societății actuale - Delicventă juvenilă

După integrarea României în Uniunea Europeană, se impune ca măsurile interne de management al climatului de ordine și siguranță publică să fie mai bine coordonate, iar schimbul de informații între instituțiile direct implicate să se facă mai rapid, dat fiind dezvoltarea unor noi riscuri și amenințări la adresa securității statului român, bineînțeles toate aceste riscuri corelate cu contextul internațional proxim de ordine și siguranță publică.

Potrivit strategiei de securitate națională, România este preocupată să diminueze vulnerabilitățile interne care se manifestă în diferite domenii și care, în anumite circumstanțe, pot avea un impact extrem de grav asupra securității naționale, între aceste vulnerabiluități, fiind prioritare pentru instituția jandarmeriei fenomene precum delicvența juvenilă, cu o particularitate de manifestare în zona școlilor, manfiestările antisociale ale suporterilor la competițiile sportive de anvergură, cu o particularitate la nivelul meciurilor de fotbal.

Delincvența juvenilă

Prin delicvența juvenilă se înțelege o serie de fapte ilicite, indiferent dacă au sau nu un caracter penal, care sunt comise de o „persoană tânără cu vârsta până la vârsta de 18 ani” .

Delincvența juvenilă implică dezvoltarea criminalității și necesită luarea în calcul în analizarea și explicarea fenomenului, a unor factori primari determinanți, cum ar fi:

- psihologia individului și mediul social din care provine;

- gradul de instruire și educație;

- nivelul de conștientizare a necesității și obligației respectării normelor juridice și morale;

- principalele preocupări ale individului și anturajul acestuia;

- valorile de viață promovate de individ și grupul său de influență;

- actele pe care le comite și efectele acestora în plan personal, dar și social;

- nivelul de adaptare în comunitate a tinerilor, în corelație cu identitatea lor socială;

- gradul de conștientizare a ,,răului” creat de propriile fapte;

- circumstanțele care influențează direct comiterea actelor antisociale;

- conștientizarea consecințelor delictelor de către individ cu rol în resocializare.

De cele mai multe ori comportamentul delincvent este consecința influențelor provocate de disfuncționalitățile existente în cadrul relațiilor sociale ale tinerilor, între acestea fiind necesar a fi menționați următorii factori:

- consumul de alcool sau de substanțe halucinogene înainte de momentul comiterii delictelor;

- invocarea frecventă a lipsurilor materiale și dorința de a obține venituri în mod fraudulos;

- nemulțumirea și stresul exagerat generat de discordanța dintre necesitățile, dorințele, interesele personale și posibilitățile proprii de satisfacere a acestora; - inconștiența, teribilismul, dorința de a ieși în evidență, de a fi recunoscut în cadrul propriului grup, spiritul aventurier, specifice vârstei;

- supravegherea insuficientă a copiilor și adolescenților ca urmare a plecării la muncă în străinătate a părinților;

- scăderea nivelului de trai și lipsa resurselor de existență la anumite categorii sociale;

- extinderea șomajului și pierderea locului de muncă de către tineri sau de către cei care îi au în îngrijire și ocrotire;

- un mediu inadecvat formării tinerilor (familial, școlar, socio-profesional, socio-cultural);

- inadaptarea școlară;

- abandonarea obligațiilor de educare și supraveghere a copiilor de către părinți;

- exemplul negativ al unor modele în educarea tinerilor pentru viață și prezentarea unor false modele (persoane cu o moralitate dubioasă intens mediatizate, unele personaje mediatizate agresiv de mass-media, etc.);

- inadaptarea minorilor proveniți din mediul rural la modul de viață din mediul urban și capacitatea redusă de rezistență a acestora la mediile tentante și influențele ilegale și imorale existe la nivelul acestuia;

- carențele educative ale familiei și școlii;

- exprimarea dorinței naturale de „apărare” sau de „răzbunare”;