Leadership-ul servant în organizația militară

Leadershipul Servant

A.1.Definiţie şi caracteristici

Leadershipul este un concept extrem de controversat ca natură şi caracterizare. Teorii implicite despre leadership au existat din cele mai vechi timpuri sub forma diferitelor sfaturi şi prescripţii bazate pe experienţă şi transmise de la o generaţie la alta sau de la mentor la discipol. Cu timpul, aceste intuiţii s-au structurat, dând naştere astăzi la o serie de structurate şi validate de date empirice. Astfel leadershipul s-a bucurat de o gamă foarte variată de abordări, corespunzător structurii de interese ale cercetătorilor.

În acest sens, s-a cristalizat în timp ideea că o serie de capacităţi specifice leadershipului sunt înnăscute, neputând fi formate. În acelaşi timp, o serie de analişti susţin teza behavioristă, conform căreia calităţile unui manager eficient ţin de domeniul antrenării, al formării în timp. Capacitatea de a conduce se poate educa, stilurile de management având o anumită elasticitate şi mobilitate care le permite conducătorilor să-şi modifice comportamentul în funcţie de diverşi factori, cum ar fi caracteristicile persoanelor din subordine sau natura situaţiei concrete care trebuie administrată.

Specialiştii contemporani au renunţat într-o mare măsură la căutarea izvoarelor leadershipului, încercând a le explica prin intermediul efectelor sale: trăsăturile ce disting colectivul condus de un lider modern de organizaţia clasică tayloriană, precum şi căile de obţinere a unor performanţe ridicate.

În literatura de specialitate apar numeroase descrieri ale comportamentului unui adevărat lider, al unuia de succes. Caracteristicile vizate sunt de natură foarte eterogenă şi complexă, de la aptitudini profesionale, tehnice, până la calităţile morale sau practici utilizate în relaţie cu familia sau prietenii. Un exemplu în acest sens îl constituie principiile exprimate de Stephen Covey , care defineşte leadershipul prin intermediul următoarelor condiţii:

1. a avea succes în mediul familial;

2. a căuta şi merita ajutorul divin;

3. a ţine seama de toate persoanele implicate;

4. a asculta ambele părţi înainte de a judeca;

5. a nu face compromisuri în materie de onestitate;

6. a nu te teme de greşeli - doar de lipsa răspunsurilor creative şi corecte la acestea;

7. a cultiva în fiecare an câte o nouă competenţă;

8. a înlesni reuşita persoanelor subordonate;

9. a asculta de două ori, a vorbi o dată;

10. a plănui azi lucrul pentru a doua zi;

11. a întreţine o atitudine pozitivă; a lua apărarea celor absenţi

12. a-ţi păstra simţul umorului;

13. a fi sincer, dar ferm; a cere sfatul altora;

14. a te grăbi încet.

Din cele mai vechi timpuri s-a observat că succesul sau eşecul oricărui colectiv care acţionează concertat în vederea îndeplinirii unui anumit obiectiv sau strict condiţionate de calităţile liderului. Este greu însă de afirmat cu precizie şi fără greşeală care este setul de calităţi cel mai adecvat situaţiei concrete; mai departe, nu este uşoară nici depistarea surselor acestora, a modului cum ar putea fi dobândite şi dezvoltate.

Şcoala democratică :” în primul rând serveşti şi apoi conduci”.

Astăzi s-au facut o serie de schimbări în structura organizaţională din institiţiile noastre. Acestea includ leadershipul educaţional care îşi schimbă rolurile , relaţiile şi responsabilităţile ; alternaţiile dintre modelele tradiţionale ale relaţiilor şi faptul că autoritatea tinde să fie tot mai puţin ierarhizată.Leadershipul servant este un leadership democratic - transformaţional , care necesită timp pentru implementare şi pentru generarea de oportunităţi care să implice toţi membrii organizaţiei.

Liderul servant este în primul rând servitor. Începe cu sentimentul natural că trebuie să servească. Apoi conştiinţa alegerii impune ca persoana să aspire la conducere. Diferenţa manifestată în sarcina luată de servitor : în primul rând să se asigure că cea mai importantă prioritate a oamenilor e să fie serviţi. Cel mai bun test este : oare cei care sunt serviţi se dezvoltă ca persoane??? Oare ei, în timp ce sunt serviţi , devin mai sănătoşi , mai înţelepţi , mai autonomi , pot deveni , cel mai mult probabil , servitori??? Şi care este efectul cel mai puţin privilegiat în societate , pot ei să beneficieze sau cel puţin să nu fie lipsiţi de acestea???

Vechile paradigme ale leadershipului :

1. liderii se nasc nu se formează;

2. un management bun duce la succesul organizaţiei;

3. trebuie evitat eşecul cu toate costurile ce le implică , concepţie de evitare a promovării riscului şi a fricii.