Mangementul Stresului Profesional

Stresul si oboseala profesionala, numite si bolile secolului, sunt cele mai grave disfunctionalitati care apar în munca de birou. Din aceasta cauza a aparut necesitatea organizarii ergonomice a muncii în birouri.

Reactia la stres se instaleaza treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor conditii de tensiune psihica, mai ales atunci când este atinsa imaginea sa, situatia maritala, profesionala sau materiala. De obicei individul îsi revine când situatia stresanta a fost înlaturata, desi uneori pot ramâne unele sechele sau o vulnerabilitate crescuta fata de anumiti factori de stres*.

Oboseala reprezinta o reactie a organismului de readaptare, de refacere a functiilor sale. Ea reprezinta un fenomen fiziologic normal care apare în urma solicitarilor prezente în activitatea umana.

În general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece daca este urmata de o perioada de odihna sau de somn, organismul îsi reface plenitudinea functiilor sale. Ea nu este o boala, dar poate avea consecinte temporare asupra organismului precum slabirea atentiei fata de munca îndeplinita si fata de mediu.

Specialistii clasifica oboseala în urmatoarele grupe:

- Oboseala musculara (dinamica si statica) – determinata de efortul muscular si de contractarea musculara fixa.

- Oboseala neurosenzoriala – cauzata de tensiunea nervoasa a simturilor (ochi, urechi).

- Oboseala psihica – determinata de factori de natura psihica.

Cauze ale sunt:

- intensitatea si durata muncii fizice si intelectuale;

- factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);

- factorii de natura psihica (responsabilitati, griji, conflicte);

- monotonia sau rutina muncii;

- boli si dureri.

Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:

- scaderea atentiei;

- încetinirea si inhibarea perceptiei;

- inhibarea capacitatii de gândire;

- scaderea randamentului activitatii fizice si intelectuale.

În birouri oboseala profesionala este o stare produsa de stres si afecteaza mai ales persoanele care lucreaza cu publicul. Cei mai multi cred ca munca în birouri si secretariate este lipsita de stres sau cu stres redus, însa lucrurile nu stau deloc asa. Tensiunile psihice si stresul contactelor inter-umane determina oboseala sau chiar epuizare.. Cauzele ar consta în lipsa de spatiu si de intimitate a locului de munca, precum si în dificultatea sarcinilor de serviciu.

În general, persoanele care manifesta simptome de oboseala fizica si psihica au o atitudine negativista în relatiile cu ceilalti si resimt o diminuare a respectului de sine.*

În afara programului normal de lucru, remedierea si prevenirea oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei saptamânii de lucru si a concediilor de odihna.

În munca de birou remediile pentru epuizarea si pentru oboseala profesionala se pot asigura la doua niveluri.

La nivelul vietii personale angajatii trebuie sa-si structureze activitatile astfel încât acestea sa le dea un sentiment de confort si de siguranta. Salariatii trebuie sa aiba o viata activa în afara serviciului si mediului acestuia.

Al doilea nivel se refera la responsabilitatile manageriale care trebuie sa vizeze ajutorarea salariatilor afectati de oboseala profesionala prin recunoasterea simptomelor acestui fenomen si prin instruirea personalului în vederea depistarii lor, prin organizarea de întruniri ce pot fi folosite pentru întrajutorarea membrilor personalului si prin promovarea spiritului de echipa.

Pentru a nu permite raspândirea acestor simptome, managerii trebuie sa le recunoasca si sa le previna ori de câte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esential în gasirea unor corelatii si alternative optime între durata perioadelor de munca, durata pauzelor pentru odihna, numarul, continutul si momentul introducerii acestor pauze, astfel încât sa se asigure o eficienta sporita, un nivel optim al capacitatii de munca si o buna stare a sanatatii.

1. DEFINITIA STRES-ULUI

Ce este stresul? Cea mai potrivita definitie ar suna cam asa: reactiile adverse, în plan psihic si fiziologic, pe care le are o persoana atunci când nu este capabila sa faca fata solicitarilor la care este supusa. Stres-ul este declansat mai putin de problemele externe cu care ne confruntam, cât de modul în care facem fata (sau nu reusim sa facem fata) acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confrunta cu o mare diversitate de factori de presiune în cursul întregii lor existente, iar despre unii s-ar putea spune ca sunt stimulati si dau maximum de randament doar când se afla “sub tensiune”, mai ales la serviciu. Dar, din momentul în care încetam sa facem fata în mod adecvat tensiunii, simptomele de stres vor începe sa-si faca aparitia.

2. SIMPTOMELE STRES-ULUI

Simptomele imediate de stres se pot manifesta sub forma de: indigestie, ameteli. dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mâncare, insomnii si iritabilitate sporita. În timp, printre simptome se pot numara: boli ale sistemului cardiovascular, ulcer gastric, depresii nervoase si alte îmbolnaviri grave.

3. FACTORI DE STRES

Într-un amplu studiu cu privire la stres, desfasurat în anii 1960 (Holmes si Ralick), majoritatea evenimentelor de viata puse în legatura cu posibila aparitie a stres-ului (de exemplu: decesul sotului/sotiei, divortul, moartea unei rude apropiate, accidente sau boli ale persoanei în cauza, pierderea locului de munca, pensionarea, schimbarea situatiei financiare etc.) au loc în cadrul existentei casnice si sociale, si nu la serviciu. Performanta profesionala va fi, dupa toate probabilitatile, influentata negativ de existenta casnica si sociala. Stresul reprezinta o reactie personala si subiectiva la tensiune, deci depinde de perceptia fiecarui individ, atât asupra dimensiunii problemei cu care se confrunta, cât si a capacitatii personale de a-i face fata.