Cuprins
- CAPITOLUL I
- Operatiunea Atalanta
- CAPITOLUL II
- Pirateria maritimă: consolidarea capacității de reacție a UE
- II.1. Natura multidimensionala a problemei pirateriei
- II.2. Actiunile UE
- II.3. O reactie mai coordonata UE
- CAPITOLUL III
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din referat
Operaţia ATALANTA, lansată la data de 8 decembrie 2008, se desfăşoară în conformitate cu rezoluţiile 1814, 1816, 1838 şi 1846 ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Operaţiunea a fost prelungită de către Consiliul European până în decembrie 2014 şi are următoarele obiective: protejarea navelor din World Food Programme, acordarea de ajutor umanitar şi protejarea navelor de transport maritim ale Misiunea Uniunii Africane în Somalia; descurajarea, prevenirea şi reprimarea actelor de piraterie şi de jaf armat; protejarea navelor vulnerabile; monitorizarea, de asemenea, a activităţilor de pescuit din largul coastelor Somaliei.
Această misiune reprezintă prima participare a unei nave militare româneşti la o operaţie împotriva pirateriei dar şi prima prezenţă a Forţelor Navale Române la o misiune în Emisfera Sudică, în zona Oceanului Indian, demonstrând faptul că marinarii militari îşi adaptează continuu modul de actiune la contextual actual al mediului de securitate.
Pregătirea misiunii a început cu mult timp înainte, fiind implicate toate structurile din Statul Major al Forţelor Navale, şi s-a încheiat la Centrul NMIOTC (NATO Maritime Interdiction Operational Trening Center din Souda, Insula Creta, unde echipajul şi nava au fost evaluate aspura modului de acţiune în lupta împotriva pirateriei navale de către specialiştii NATO.
Operaţia ATALANTA, lansată la data de 8 decembrie 2008, se desfăşoară în conformitate cu rezoluţiile 1814, 1816, 1838 şi 1846 ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Operaţiunea a fost prelungită de către Consiliul European până în decembrie 2014 şi are următoarele obiective: protejarea navelor din World Food Programme, acordarea de ajutor umanitar şi protejarea navelor de transport maritim ale Misiunea Uniunii Africane în Somalia; descurajarea, prevenirea şi reprimarea actelor de piraterie şi de jaf armat; protejarea navelor vulnerabile; monitorizarea, de asemenea, a activităţilor de pescuit din largul coastelor Somaliei.
CAPITOLUL II
II.1. Natura multidimensională a problemei pirateriei
Complexitatea fenomenului
Dupa cinci ani în care atacurile piraților asupra navelor comerciale s-au înmulțit în Golful Aden, bazinul somalez, Marea Arabiei și Oceanul Indian, datele statistice recente ar putea crea confuzii, în sensul că s-ar putea crede că fenomenul pirateriei se află sub control. O asemenea concluzie ar fi greșită, deoarece nu ar ține seama de efectul de imitație și de accentuarea fenomenului în Africa de Vest. Problema pirateriei este din păcate una mondială, ea fiind întâlnită de asemenea în Indonezia, Strâmtoarea Malacca/Singapore, Marea Chinei de Sud și America de Sud. Conform datelor disponibile la 24 septembrie 2012, s-au înregistrat 50 de incidente în Somalia, 34 în Golful Guineei și 51 în Indonezia.
Utilizarea navelor-mamă le-a permis piraților să acționeze mai eficient. Schimbarea permanentă a tacticilor, echipamentele care facilitează identificarea țintelor și instrumentele care permit spargerea camerelor de siguranță blindate de la bordul navelor i-a făcut pe pirați mai agresivi, mai pricepuți și mai violenți, lucru care a dus uneori la moartea unor navigatori.
Pirateria ia naștere ca o problemă maritimă, pentru a se transforma apoi într-o chestiune umanitară, comercială și de economie globală, care afectează consumatorii de pe întreg globul. Costurile acestui fenomen ar putea exploda în situația întreruperii lanțului de aprovizionare cu alimente și energie, dacă comunitatea internațională nu va combate eficient activitățile de piraterie sau dacă sindicatele marinarilor vor refuza navigația în zonele grav afectate de acest fenomen. Aceste zone sunt străbătute anual de optsprezece mii de nave. Pirateria în Golful Aden/Cornul Africii constituie o amenințare strategică pentru UE, ea afectând circulația pe principalul coridor Europa-Asia. Pentru a evita Canalul Suez, companiile folosesc din ce în ce mai des ruta care trece pe la Capul Bunei Speranțe. Pirateria a devenit o activitate criminală foarte profitabilă și o „carieră” atractivă pentru tinerii din zonă.
Bibliografie
http://civitaspolitics.org/2012/03/20/la-vanatoare-de-pirati/
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+MOTION+B7-2012-0223+0+DOC+XML+V0//RO#_part1_ref1
http://www.defensa.gob.es/areasTematicas/misiones/enCurso/misiones/mision_09.html
http://www.resboiu.ro/tag/participarea-fregatei-regele-ferdinand-in-cadrul-misiunii-atalanta/
http://www.consilium.europa.eu/eeas/security-defence/eu-operations/eunavfor-somalia?lang=en
Preview document
Conținut arhivă zip
- Misiuni UE in Atalanta - Pirateria din Atalanta.doc