Modelul de Management în Întreprinderile și Organizațiile din Statele Unite ale Americii

Mediul cultural american

Fundamentul valorilor culturale caracteristice societăţii americane se constituie din influenţa curentului puritanian adus de imigranţii în Lumea Nouă. El a fost principalul factor care a pus bazele valorilor şi ideologiilor americane. Curentul puritanian în creştinism s-a concretizat într-o legătură strânsă între venerarea lui Dumnezeu şi chemarea pentru muncă.

Reprezentantul puritanian John Cotten explica ideologia:

„Când omul serveşte (lucrează) alt om, el de fapt serveşte pe Dumnezeu, el preţuieşte munca, sinceritatea şi rugăciunea astfel încât să poată dobândi mântuirea”

Astfel ideologia puritaniană timpurie a consolidat apariţia ordinii sociale prin acordarea unei importanţe fiecărui gen sau tip de muncă. Autodisciplina a fost de asemenea un lucru important, deoarece puritanienii nu se lasă conduşi de propriul succes sau eşec. Omul de afaceri puritanian venerează divinitatea în evocările sale atât în legătură cu obţinerea unui profit, dar şi când se ajunge la pierderi. Astfel elementul cheie al acestui curent este:

„Un om pios nu trebuie să fie numai pios, ci trebuie să fie şi folositor”.

În perioada prerevoluţionară Benjamin Franklin a acceptat valorile muncii puritaniene redefinindu-le. El se concentrează pe accentuarea importanţei economisirii şi a nevoii de capital:

„Un om ar putea, dacă nu ştie cum să economisească, să rămână toată viaţa cu o muncă istovitoare”.

Expansiunea către vest a servit ca standarde de dezvoltare a vieţii şi activare a celor mai simple şi tangibile valori. F.Farmer examinează aceste valori şi concluzionează:

„un spirit neliniştit, nervos şi plin de energie ... individualism dominant care lucrează atât pentru ceea ce este bun cât şi pentru ceea ce este rău ... capacitatea inovaţională practică, lipsită de aspectul artistic rafinat”.

Tocqueville arată că, preocupaţi de măreţia realizării, americanii tind să preţuiască faptele mai mult decât idealurile competente şi consecvente. El îi vede pe americani individualişti şi harnici, singura lor raţiune privind acţiunile şi atitudinile lor este autointeresul.

Valorile culturale americane:

1. Individualismul şi accentuarea autointeresului – constituie baza sistemului de valori a celor mai mulţi americani. Fiecare persoană este considerată unică şi valoroasă. În acest context intimitatea, viaţa în familie, viaţa privată este considerată o condiţie pozitivă şi este apărată de membrii societăţii.

2. Realizarea şi succesul au fost accentuate puternic de cultura americană. Mitul american ne povesteşte că oricine lucrează din greu poate să obţină succesul în legătură cu ceea ce şi-a propus. Bogăţia personală este preţuită pentru confortul pe care îl aduce, dar reprezintă în acelaşi timp o măsură a realizării individului însuşi.

3. Activitatea şi munca – se manifestă atât la nivel de execuţie, cât şi la nivel managerial un devotament faţă de muncă. Viaţa americană este activă, totul este planificat şi programat. Munca este respectată nu numai din cauză că ea constituie o sursă de bogăţie, ci, de asemenea, de dragul de a realiza o activitate. Demnitatea unei persoane este puternic influenţată de lipsa unei activităţi de muncă. Americanii preţuiesc virtuţile active şi reacţionează pentru modelarea şi controlul propriei lor vieţi (în viziunea americană să spui despre o persoană că este leneşă reprezintă o critică extrem de severă).

4. Eficienţa şi pragmatismul se referă mai mult la metoda de muncă şi acţiune. Americanul este cunoscut ca o persoană realistă, practică şi eficientă, care poate căuta repede şi găsi cele mai eficace căi de realizare şi îndeplinire a unor scopuri sau activităţi. Ei sunt criticaţi datorită supraccentuării tehnicii aplicate, lăsând la o parte teoriile şi cu puţină referinţă la obiective. De aici rezultă o orientare practică care presupune numai ajustări pe termen scurt pentru situaţii inedite.

5. Orientarea morală – americanii se ghidează în desfăşurarea activităţii după termeni morali rezultând onestitatea, francheţea şi abordarea directă a problemelor de discuţie. Astfel modul deschis de a discuta vine în contrast cu numeroasele programe de instruire în care se insistă pe caracterul docil la locul de muncă, deoarece americanii interpretează acest comportament ca fiind nesincer, de manipulare şi de neîncredere.

6. Libertatea este cea mai evidentă valoare care asigură manifestarea individualismului. Individul are liberatea de a activa în lumea socială în care cel mai potrivit, adaptat supravieţuieşte. Libertatea este principiul de bază nu numai al laissez-faire-ului sistemului economic din întreprinderile americane, dar şi pentru cea mai mare parte din restul stilului de viaţă american.

7. Egalitatea este o valoare proclamată în cadrul constituţiei, „toţi oamenii sunt egali”. Se pune problema dacă valoarea libertăţii nu intră în contradicţie cu cea privind egalitatea. Atunci când oamenii urmăresc libertatea într-un climat individualist, în care cel adaptat supravieţuieşte, liberatatea conduce la polarizarea societăţii în bogaţi şi săraci. O încercare de rezolvare a acestui conflict este de a face distincţie în privinţa faptului că idealurile americanilor reclamă egalitatea oportunităţilor şi nu egalitatea rezultatelor. Competenţele, abilităţile şi talentele fiecărui individ vor influenţa ceea ce o persoană poate realiza sau obţine.

8. Patriotismul – valoarea se manifestă prin atitudinea americanilor faţă de statele dictatoriale şi tot ceea ce nu este american sau care ameninţă valorile culturale şi sociale americane.

9. Confortul material. Americanii sunt interesaţi de a avea, a deţine un volum mare de bunuri materiale, întrucât ei văd în acestea recompensa muncii depuse. Ele reprezintă simbolul realizării, împlinirii şi succesului.

10. Caracterul informal. Modalitatea de adresare, manierele, modul de a se îmbrăca şi de a interacţiona este mult mai informal decât în oricare dintre celelalte societăţi. Ca urmare a valorii libertăţii la nivelul individului aceasta se manifestă prin libertatea de exprimare şi comportament mai puţin formal chiar faţă de superiori.

Contextul economico-social din SUA

Sistemul politico-economic din SUA poate fi caracterizat ca un capitalism democratic. Producţia şi distribuţia de bunuri sunt în cea mai mare parte în proprietatea privată. Forma caracteristică capitalismului o reprezintă sistemul întreprinderii private. Structura economiei americane are următoarele caracteristici:

- este reprezentată de o reţea complexă de firme, a căror mărime variază;

- deşi firmele mari deţin o pondere semnificativă pe piaţă, segmentul reprezentativ al economiei este cel al întreprinderilor mici.

Principalele forme de organizare a firmelor americane sunt:

a) Cu proprietate personală – proprietorship – întreprinderi cu un singur proprietar care deţine controlul asupra activităţilor firmei. Proprietarul este răspunzător personal pentru toate obligaţiile întreprinderii, iar profitul obţinut se consideră parte a veniturilor personale.

b) Firma asociată – partnership – întreprinderi cu doi sau mai mulţi asociaţi ce au calitatea de coproprietari. Ei îşi împart responsabilitatea faţă de obligaţiile legale ale firmei, fiind răspunzători cu averea lor personală, şi îşi redistribuie profiturile în funcţie de cota de proprietate. Toţi partenerii participă direct şi nemijlocit la managementul firmei.

c) Corporaţia – corporation – este o unitate economică separată şi distinctă de proprietari. Obligaţiile proprietarilor sunt limitate, iar managementul este asigurat de preşedinte şi directorii executivi. Comitetul Director este ales anual şi exercită controlul integral asupra întregii activităţi. Profitul firmei este impozitat separat, iar dividendele sunt considerate drept parte a venitului personal al proprietarilor.

Întrucât guvernul este implicat în unele laturi ale economiei acest sistem poate fi definit mai degrabă ca o economie mixtă. Guvernul influenţează afacerile prin legislaţie (legile antitrust), prin acţiunile executivului precum şi ale agenţiilor administrative. Cele mai semnificative influenţe pot fi remarcate în domenii prioritare cum sunt: poluarea mediului ambiant, producţia de energie, sănătatea, protecţia consumatorului, învăţământul şi relaţiile management-sindicate.