Motivarea personalului în administrația publică

1. NOTIUNI GENERALE

O importanta problema a politicii publice actuale, si in special a celor implicati in administratia publica, fie manageri, fie executanti o reprezinta motivarea personalului din institutii publice in executarea sarcinilor ce le revin.

Una dintre principalele cauze pentru disfunctionalitatile sistemului administrativ din Romania o reprezinta precaritatea politicilor de personal, care nu stimuleaza functionarii publici sa se implice in realizarea obiectivelor generale si specifice. Astfel, ei sunt preocupati in primul rand de realizarea, uneori la un nivel acceptabil a propriilor sarcini si nu inteleg sau nu sunt stimulati/constransi sa inteleaga rolul lor in cadrul sistemului.

Motivarea angajatilor reprezinta o componenta majora a managementului, fiind totodata baza a strategiilor globale in management, ce rezida in corelarea satisfacerii nacesitatilor personalului cu realizarea obiectivelor si sarcinilor atribuite. Motivarea este dificil de realizat datorita complexitatii si diversitatii factorului uman.

Din punct de vedere managerial motivarea este dorinta de a depune un effort ridicat pentru atingerea telutilor organizatiei, effort conditionat de staisfacerea unor nevoi individuale. Ea este rezultatul interactiilor dintre individ si situatie. Este de asemeanea un concept ce descrie fortele care actioneaza si directioneaza comportamentul angajatului.

Un element cheie al motivarii il reprezinta efortul alaturi de obiectivele institutiei si nevoile individului si ale organizatiei. Efortul masoara intensitatea. Cand o persoana este motivata, depune mai mult efort. Totusi, cand efortul este prea puternic, nu mai aduce performante organizatiei. Putem concluziona ca nu numai intensitatea efortului conteaza, ci si calitatea acestuia.

In privinta obiectivelor, este preferabil ca la stabilirea acestora sa fie luat in considerare si personalul de executie deoarece acesta este cel care va duce la indeplinire realizarea obiectivelor. Promovarea documentului organizatoric, fisa postului, care incita la autodepasire, pot fi asigurate atat largirea, cat si imbogatirea postului, ca modalitati de motivare si de flexibilizare a organizarii structurale ai procesuale.

Nevoia este ostare interioara care face ca anumite rezultate sa para atractive. Atunci cand o nevoie nu este satisfacuta apare o stare de tensiune, care stimuleaza provocari in individ. Acestea genereaza o analiza a comportamentului pentru stabilirea unor teluri, care, daca vor figasite, vor satisface nevoia si vor reduce tensiunea.

Putem astfel spune ca angajatii motivati sunt intr-o stare de tensiune. Pentru a se elibera de tensiune depun un effort. Cu cat tensiunea este mai mare, cu atat efortul va fi depus la un nivel mai inalt. Daca acest effort duce la satisfacerea nevoii, el reduce tensiunea (fig. 1). Din moment ce obiectul analizei il constituie comportamentul angajatului, acest effort pentru reducerea tensiunii va fi directionat inspre atingerea scopurilor organizatiei. Conform definitiei rezulta ca nevoile individului trebuie sa fie compatibile cu cele ale organizatiei.

Figura 1: Procesul motivational

Indiferent de continut motivarea indeplineste in primul rand un rol managerial, intrucat are un impact substantial asupra caracteristicilor si functionalitatii ansamblului sistemului managerial al institutiilor publice. Calitatea deciziilor, operationalizarea metodelor, tehnicilor si procedurilor manageriale si efectele generale sunt nemijlocit conditionate de motivarea personalului.

Rolul individual vizeaza puternica dependenta a satisfactiilor si insatisfactiilor fiecarui salariat din institutie, a evolutiei sale, de motivarea exercitata in administratie, indiferent de tipul acesteia – local sau central. Cu cat se realizeaza o motivare mai intensa, bazata pe luarea in considerare a necesitatilor, aspiratiilor si asteptarilor salariatilor, tinand cont de potentialul si efortul de pus de ei, fireste conjucate cu interesele, obiectivele si cerintele institutiei, ci atat personalul sau este mai satisfacut si isi utilizeaza intr-o mai mare nmasura capacitatea.

Avand in vedere perceptia publica despre notiunea de functionar public, dezinteresul acestor in exercitarea muncii, ce are implicatii nu numai asupra institutiei respective, ci asupra intregii societati, prin calitatea slaba a serviciilor oferite, ineficienta sistemului administrativ, ca atare, ce rezida din proata antrenare a personalului, trebuie cautate solutii de motivare a resurselor umane in Administratia Publica.

Slaba preocupare a demnitarilor pentru motivarea personalului din Administratia Publica a condus la formarea unei opinii generale, la nivel national, conform careia lucratorii din institutii publice sunt corupti. In sprijinul acestesi afirmatii vine si recentul sondaj de opinie realizat atat printre functionarii din primarii, cat si printre contribuabili. Cei din primarii si cetatenii percep in mod diferit fenomenul coruptiei din institutiile APL. Numai 3% dintre reprezentantii autoritatilor publice locale recunosc ca angajatii primariei cer sa fie rasplatiti de cetateni pentru a le satisface cererile, in timp ce 7% dintre localnici reclama acest lucru. 17% din autoritatile chestionate afirma ca cei din primarii nu cer, dar accepta daruri. De aceeasi parere, insa in numar mult mai mare (35%), sunt si cetatenii. "Nici nu cer si nici nu accepta" spun 22% dintre functionari si alesi, in timp ce doar 6% dintre localnicii indica aceasta varianta de raspuns. Referitor la coruptia din primarii, putem concluziona ca autoritatile publice locale tind sa declare ca ei si personalul din subordine nu sunt atinsi de flagel. Din acestea putem desprinde rolul si implicatiile sociale pe care le are motivarea resurselor umane.

Rolul administrativ se refera la conditionarea indirecta, dar substantiala a bunului mers al sistemului administrativ al fiecarei tari. Atunci cand la nivelul institutiilor, motivarea este incorect realizata, apare fenomenul de deizinteres in randul angajatilor si cel de coruptie, si prin urmare se reflecta nagativ in performantele de ansamblu ale tarii respective. O motivare incorect realizata are implicatii si asupra sistemului econmic al unei tari, intrucat duce la ingreunarea eficientei firmelor din tara. De asemenea, trebuie intreprinse demersuri pentru eliminarea fenomenului de “nepotism” din cadrul sistemului administrativ.