Relațiile Autorităților Administrației Publice cu Cetățenii

3.8 Relatiile autoritatilor administratiei publice cu cetatenii

Toti cetatenii intra, sub forme variate, în relatii cu autoritatile

administratiei publice, deoarece calitatea de cetatean scoate în evidenta competenta

autoritatilor administratiei publice în satisfacerea intereselor acestora. Relatiile ce

se stabilesc între autoritatile administratiei publice si cetateni pot fi: relatii de

cooperare (colaborare), relatii de utilizare a serviciilor publice (deci, de prestatii

din partea administratiei catre cetateni) si relatii de autoritate (sau de subordonare a

cetatenilor fata de organele administratiei publice). Analizând aceste categorii de

relatii, vom evidentia necesitatea democratizarii permanente a administratiei

publice în ideea stabilirii unei legaturi sistematice între cetateni si administratie.

Trecând la analiza acestor categorii de relatii vom preciza:

a)

Relatiile de cooperare directa

(de colaborare) între autoritatile

administratiei publice si cetateni vor trebui sa

ocupe rolul cel mai

important, atât din punct de vedere al ponderii, cât si al valorii

continutului lor. Aceste relatii subliniaza, în primul rând, sprijinul pe

care cetatenii sunt chemati sa

îl dea administratiei publice în vederea

realizarii misiunii acesteia si, pe de alta parte, ele trebuie sa reflecte

existenta unei legaturi absolut necesare între administratia publicasi

cetateni. Relatiile de cooperare administratie publica – cetatean sunt

o expresie a accesului participativ al populatiei la solutionarea

Managementul serviciilor publice

problemelor de interes general, în ultima instanta, o dovada a

existentei sau inexistentei unei societati democratice. Ele pot fi

grupate în doua categorii si anume:

Relatii de cooperare directa, în care cetatenii, în mod individual

sau grupati, participa

la realizarea unui interes general, la

finalizarea unei actiuni, la fel ca aparatul, ca structurile

administratiei publice. De exemplu, sarcinile privind gospodarirea

localitatilor se realizeaza atât prin structuri proprii autoritatilor

administratiei publice (sectorul de gospodarie comunala,

arhitectura

sau de investitii), cât si prin cetateni, luati individual

sau grupati în diverse forme de organizare.

Relatiile de cooperare indirecta

apar în cazul în care cetatenii

sprijina actiunea autoritatilor administratiei publice fara sa

participe la respectiva activitate în mod direct. De exemplu, oferta

pe care o fac cetatenii de a sprijini actiunea administratiei prin

modalitatile de care dispun (contractele de furnizare de produse

cerealiere sau animaliere, ajutorul în caz de incendiu sau inundatii).

b)

Relatii determinate de prestarea de servicii ale administratiei publice

catre cetateni constituie al doilea tip de relatii între administratia

publicasi cetateni. Este evident ca administratia publica nu se

limiteaza prin autoritatile administratiei publice la organizarea

realizarii în concret a legii, ci ea are drept mobil organizarea unor

servicii publice într-o gama variatasi complexa de probleme, servicii

publice care sa presteze activitati cetatenilor. Acest aspect al

atributiilor de servire a populatiei este mai evident la autoritatile

administratiei publice locale, în special la municipii, orase si comune,

dar si la serviciile descentralizate ale autoritatilor administratiei

publice centrale. Importanta unei bune serviri a populatiei credem ca

nu mai este necesar sa o subliniem, fiind de la sine înteles ca

realizarea unei serviri necorespunzatoare a cetateanului determina

grave consecinte sociale si politice, cu posibile repercusiuni atât

asupra persoanei, cât si a statului. De exemplu, emiterea unei

autorizatii de constructii într-o zona interzisa creeaza numeroase

dificultati (mai întâi cetateanului, a carui constructie poate fi demolata,

apoi aspectului general urbanistic); eroarea în stabilirea impozitului

pe venit sau eroarea în actele de stare civila pot avea consecinte

neplacute.