Extras din referat
Peste 6 milioane de utilizatori romani acceseaza lunar cel putin un site romanesc (sursa: www.trafic.ro). Conform SNA, 43% din populatia din mediul urban a accesat in ultimul an Internetul, iar peste 20% din ei il acceseaza aproape zilnic. Comunitatile online romanesti au inflorit in ultimii ani, pe masura internetizarii populatiei si pe masura migrarii conexiunilor de la dial-up la broadband (peste 80% in prezent).
Romanii au inceput sa isi modifice comportamentul prin utlizarea zilnica a Internetului: comanda mancare pe Internet, cauta locuri de munca, citesc presa, comunica in interes profesional (e-mail) si personal (e-mail, chat, telefonie pe Internet, dating), cumparaturi online, comanda taxiuri, rezerva bilete de avion, inchiriaza filme pentru acasa etc.
Comunitatile online permit si o adresare segmentata, dar si una adaptata din punct de vedere comportamental. Comunitati de zeci de mii de membri au afinitati remarcabile pe diverse domenii, legate de site-urile care gestioneaza aceste comunitati.
Comunitati de afaceri: site-uri de doctori, avocati, stomatologi, dar si de real estate – Comunitati de hobby (unele din ele evidentiind venituri ridicate): site-uri de yachting, de pescuit, de offroad, de trenulete electrice, de alpinism, de gadgeturi – Comunitati de lifestyle: site-uri de clubbing, de going out, de dating, de cinefili, de mamici.
Oriunde am locui putem deveni cibernauti ai mediului on-line, fiecare, indiferent de statut,venit, nationalitate, sex etc., având posibilitatea sa-si spuna parerea. Accesul pe care ciberspatiul îl ofera permite milioanelor de oameni sa puna în comun informatii, experimente si activitti, trecând de barierele legate de spatiu, timp, rasa, limba, cultura, în final creând „satul global” (global village) imaginat de Marshall McLuhan. Cei care subscriu la Internet sunt de la profesionisti tehnici pâna la iliterati în calculatoare, de la tineri care se joaca cu contul parintilor pâna la batrâni imobilizati care folosesc Internetul pentru contacte sociale, de la tineri chilieni pâna la musulmani afgani.
Analiza consumatorilor de informatii poate fi abordata din perspectiva:
Istorica : se studiaza atitudinea acestora fata de informatie, indiferent ca vizeaza formele sau practicile de folosire;
Statistic : se încearca definirea numerica a utilizatorilor, a comportamentelor si nevoilor acestora (numar de conexiuni, accesul la tehnologie, numar de cereri adresate unui motor de cautare etc.);
Social : descrierea profilurilor socio-culturale ale utilizatorilor, tipologia si categoriile acestora precum si actul propriu-zis de utilizare a informatiei si, în acest caz, vorbim de o clasificare din punct de vedere al categoriilor socio-profesionale;
Psihologic : sunt analizate comportamentul, atitudinile, motivatiile si practicile utilizatorului în mediul virtual. Utilizatorul este considerat ca „un sistem psihologic” definit de vârsta, sex etc. integrat într-un ansamblu de sisteme normalizate, lingvistice,politico-economice. Comportamentul acestui sistem psihologic este influentat, direct sau indirect, de organizatia din care face parte (întreprindere productiva, institut de cercetare, scoala), situatia sociala, profesiune sau de alte grupuri
Plecând de la categoriile exemplificate mai sus, este evident ca nevoile de informare sunt diferite. Încercarea de a analiza utilizatorii se izbeste de ambiguitatea conceptelor folosite pentru a-i defini/clasifica, pentru a le recunoaste nevoile de informare si comportamentul specific.
Posibilitatile de acces ale consumatorilor la informatii, precum si gradul de interes pe care îl manifesta, sunt variabile pe baza carora distingem între:
Utilizatori reali, adica grupuri sau persoane individuale din rândul consumatorilor de informatii care stiu unde se gaseasca informatia si o folosesc în mod real;
Utilizatori potentiali, grupuri sau indivizi din comunitatea consumatorilor de informatii care sunt interesati de informatie dar nu stiu unde sa o gaseasca si, în consecinta, nu o utilizeaza;
Utilizatori estimati, grupuri sau indivizi din comunitatea consumatorilor de informatii care sunt interesati de informatie, stiu unde sa o gaseasca dar nu o utilizeaza
Non-utilizatorii, exclusi din circuitele informationale din motive de ordin economic,politic sau social
În afara de faptul ca este limitativa, aceasta repartitie permite constatarea ca nu exista frontiere distincte între categorii. O clasificare mai realista a utilizatorilor este cea în functie de orientarea pe care o au pe Internet, de programul folosit si activitatea depuse.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comportamentul Consumatorului Roman pe Internet.doc