Lansarea unei agenții de turism

1. Nevoi, dorinte, cerere in turism

Astazi asistam, poate mai mult ca niciodata, la o schimbare a economiei globale, la o modificare o pietelor, a tendintelor si chiar a oamenilor, care doresc mai mult. Aceste schimbari sunt datorate noilor tehnologii care aduc mai multa viteza, mai multa informatie, mai multa putere.

Cum reactioneaza omul de afacari in aceste conditii. Pentru a nu ramane demodat si, deci, nefolositor are o singura cale: o adaptare continua la schimbari pentru a servi cat mai bine consumatorul si pentru a face cat mai mult cu cat mai putin, cat mai repede si cat mai bine. Sau, altfel zis, prin activitatea sa economica intreprinzatorul trebuie sa ofere plus-valoare crescanda consumatorului prin adaptare continua la mediu.

In activitatea de prestari de servicii aceasta valoare adaugata este totusi greu de sesizat si de masurat, datorita caracteristicilor intrinseci ale serviciilor: intangibilitate, inseparabilitate, variabilitate si perisabilitate. In conditiile in care economiile dezvoltate tind sa fie economii de servicii, strategiile de marketing ale firmelor prestatoare de servicii au o complexitate sporita, urmarind impunerea in constiinta publicului in mod clar a valorii produsului.

Produsele turistice reprezinta un caz special de servicii, in sensul ca nu exista un complex nevoi-dorinte-cereri.

Daca un consumator nu poate renunta la servicii medicale, de aparare sau religioase, el se poate lipsi cu usurinta de servicii turistice in totalitate (de exemplu datorita stilului sedentar de viata) sau temporar (lipsa banilor sau a timpului). Cauza acestui lucru poate fi faptul ca nu exista o nevoie de a calatori.

In general, oamenilor fie le place, fie nu le place sa calatoreasca, de unde rezida dorinta de a calatori (puternica sau nu). Aceasta inclinatie spre calatorii are motivatii de ordin psihologic in cele mai multe cazuri: dorinta de a cunoaste locuri noi, oameni noi, de a trai altfel, de a scapa de cotidian sau chiar de a fugi de oamenii care te inconjoara.

Pentru ca dorintele sa se transforme in cerere de produse turistice trebuie sa existe, in primul rand, vointa din partea consumatorului de a aloca resurse in acest scop (timp, bani si disponibilitate) si, in al doilea rand, mestesugul firmelor implicate de a satisface clientul prin produsele lor.

Din punctul de vedere al consumatorilor, toata aceasta poveste se poate rezuma la satisfactia oferita de serviciul turistic si, din punctul de vedere al intreprinderii prestatoare, la asigurarea satisfactiei prin calitate, servicii, valoare si pret.

2. Analiza ocaziilor de piata

Consumatorul intra in contact cu produsul turistic pentru prima data in locul de unde cumpara serviciul turistic reprezentat de o calatorie.

In sens larg termenul de calatorie poate fi un sejur, un traseu, o perioada de refacere sau recreere, un traseu de cunoastere a unei tari sau a unei regiuni mai intinse. Toate aceste produse presupun o colaborare intre unitatea de cazare, firma transportatoare, firme de alimentatie publica, asigurator si agentia organizatoare (tour-operator). Aceste pachete de servicii aduc utilitate sporita consumatorului intrucat asigura siguranta si confort pe parcursul calatoriei, fiind pachetele standard, oferite fie direct de catre organizator, fie prin canale de distributie  regula fiind un canal cu o singura veriga tour-operator  agentie vanzatoare.

Deci vizibilitatea cea mai buna o are vanzatorul: el este prima entitate perceputa de cumparator.

2.1 Care sunt motivatiile unui intreprinzator atunci cand infiinteaza o agentie de turism?

In primul rand profitul si perspectiva de a lucra intr-o ramura a serviciilor. In al doilea rand nu este nevoie de un capital de pornire ridicat si nici nu sunt bariere importante de intrare pe piata (doar o specializare minima). Din acest motiv in Romania ultimilor ani a avut loc o explozie a numarului de agentii de turism, marea majoritate fiind doar vanzatoare de pachete turistice  detailisti ai serviciilor turistice  si caracterizandu-se printr-un amatorism speculativ.

Aceasta realitate are parti bune, dar si parti rele.

Marele avantaj al cresterii numarului de agentii il reprezinta intetirea concurentei, calificarea sporita a angajatilor, scaderea preturilor, pe ansamblu o competitivitate sporita. Acest lucru duce la cresterea procentului din total populatie interesata si dispusa sa plateasca pentru serviciile turistice, deci la larigrea pietei potentiale.

Philip Kotler spune in principiile sale de marketing: Daca exista mai multi factori hotaratori, atunci este posibil ca fiecare concurent sa posede un anumit avantaj si oferta sa fie atractiva pentru o anumita categorie de consumatori. Cu cat factorii ce pot oferi un avantaj sunt mai numerosi, cu atat va fi mai mare si numarul concurentilor coexistenti. Firmele au propriul lor segment de concurenta, caracterizat prin preferintele cumparatorilor pentru avantajele pe care le ofera. Este cazul industriilor in care exista mai multe posibilitati de diferentiere a calitatii, a serviciilor, a confortului, etc. In cazul in care consumatorii acorda o importanta diferita acestor factori, firmele pot coexista prin specializare.

2.2 Turismul mondial

Pe plan global, anul 2005 a fost pentru turism cel mai bun din ultimul deceniu. Numarul turistilor a atins cifra record de 760 milioane de persoane, cu 10% mai mult decat in 2004. Dupa trei ani de stagnare, turismul international s-a relansat spectaculos anul trecut, conform studiului realizat de Organizatia Mondiala a Turismului. Cele mai importante cresteri s-au inregistrat in zona Asia-Pacific, precum si in Orientul Mijlociu.