Extras din referat
Cultura
Antropologia Scolii Americane defineste cultura ca un sistem de credinte, idei si
modele comportamentale invatate din experienta sociala si transmise prin socializare.
antropologia = tot ce tine de cunoasterea omului prin prisma logosului
credinte = religia
idei = tin de filosofie
modele comportamentale = organizarea sociala, modele stabilite, demne de urmat,
elaborate sub forma de reguli
Pentru abordarile semiotice, cultura reprezinta un sistem de semne si limbaje ce
codifica experienta umana si o tezaurizeaza, pentru a o transmite din generatie in generatie,
asigurand continuitatea procesului istoric.
semiotica = stiinta despre semne si simboluri, ce porneste de la studiul limbajului;
limbajul exprima un model cultural; se concretizeaza in limbaj si imagini
ex: limbajul bisericesc se refera la o realitate simbolica
Definitii ale culturii
Definitia lui Abraham Moles: cultura se preteaza la o definitie deschisa, pentru ca se
poate imbogati in permanenta.
Este o definitie ce tine de universul cibernetic exista o caracteristica esentiala a
fiintei umane de a trai intr-o ambianta pe care ea a creat-o. Umbra lasata de acest mediu in
spiritul unui om este ceea ce numim cultura.
Propune o interpretare a culturii din punct de vedere al culturii sociale generalizata
prin mass-media si a ciclurilor socio-culturale pe care le parcurg mesajele, care structureaza
ceea ce numim noi tabloul lumii/cunoasterea umana.
- modelul cultural la indieni sau egipteni
- unitate culturala pana in secolul XVIII
Sensurile termenului de cultura constituit istoric
Termenul a fost preluat din limba latina, unde avea intelesul de ,,cultivare a pamantului,
cat si a spiritului, de formare a spiritului si a sufletului, de instruire si de modelare a
personalitatii. Analogia dintre agricultura si cultura are drept baza ideea de modificare a
naturii, atat a celei exterioare, cat si a celei interioare, a facultatilor interioare ale omului, pe
care educatia este chemata sa le transforme din potentialitati in realitati.
In secolul XX s-au multiplicat definitiile culturii, cand fenomenul culturii a intrat in
atentia invatatilor si ajunge la o inglobare a tot ceea ce este cultura umana.
Cultura umana mitologie
- limbaj
- rituri
- ceremonii
- simboluri
- cunostinte
- institutii si forme de organizare sociala
In diferite tari s-a ajuns la utilizarea in sens diferit a culturii si civilizatiei. In secolul
XX, in Franta cultura insemna o sfera ampla care contine cultura ca pe o componenta a
sa. In Germania i s-a acordat o sfera mai larga culturii (spiritual) si civilizatia este doar o
componeta materiala (tehnica si economica).
In USA, cei doi termini sunt utilizati cu aceeasi semnificatie ca a lui Hantington
(,,ciocnirea civilizatiei, in care confunda civilizatia cu cultura), desemnand in mod global
modul de viata al unui popor.
Romania este la fel ca Germania, se pune accent pe spirit. Blaga si Tudor Vianu merg
pe traditia germana.
Termenul de civilizatie a fost construit in epoca moderna, prin derivarea lui din cuvintele
latine: civis, civitas, civilis, civilitatis, avand ca sensuri: cetateanul care traieste in
societate sau in stat. Cetateanul trebuie sa dispuna de calitati prin care se conformeaza regulilor
de conduita. Pornind de la acest sens, civilizatia inseamna educarea cetateanului
pentru comprtarea lui adecvata (bune maniere, politetea in viata civila). Pe langa sensul
antropologic, civilizatia a avut in intelesul ei primar, reglementarea relatiilor sociale prin
norme si institutii, cat si organizarea societatii prin exigente diverse (ex: igiena). In secolul
Luminilor (in Franta) acest termen era opus barbariei si desemna stapanirea rationala asupra
naturii, progresul cunosterii si al moravurilor. Civilizatia era opusa naturii, era rezultatul
modificarii naturii. Se mentine ideea ca elementele spirituale ale naturii se regasesc in
natura (ex: elementul de bunatate), de unde sunt preluate si invatate. In acest sens, civilizatia
este un studiu modern al cunoasterii.
In Germania, notiunea de civilizatie a fost valorizata, fiind asociata cu formele exterioare
ale vietii (reguli impuse). Cultura a fost asociata cu interioritatea, ce tine de suflet,
cu suma activitatilor spirituale.
Universalismul francez este respins de Vico si Herder; ultimul induce conceptul de
spirit al poporului (volkgeist) si spirit al timpului (zeitgeist), pentru a defini culturile in spatiu
si timp.
In Germania, viziunile evolutioniste vad lumea in evolutie. Opereaza cu ideea unei
comunitati etnice, ce difera de la o comunitate la alta. Defineste cultura ca o caracteristica
nationala ce difera de la un popor la altul, to ceea ce tine de specificul national.
Exista 164 definitii ale culturii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Jurnalism Cultural.pdf