Arhetipuri

„Mitologia si gândirea arhaica se pastreaza mai insistent în limbile oamenilor de astazi decât în mitologia si gândirea lor. A fost un timp când mintea omeneasca atribuia tuturor lucrurilor un sens sau altul....” (L. Blaga, Elanul insulei)

„Exista tot atâtea arhetipuri, câte situatii de viata tipice. Nenumarate repetitii au întiparit aceste experiente în constitutia psihica, nu sub chipul unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fara continut, care reprezinta doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune... „ (C.G. Jung)

Introducerea în abisurile inconconstientului propusa de Blaga si teoria psihanalitica a lui Jung sunt doua domenii care studiaza partea ascunsa a psihismului nostru, care au plecat practic din acelasi trunchi, din conceptia freudiana asupra inconstientului. Aceste doua teorii au avut o evolutie deosebita (macar asa încearca sa prezinte Blaga), iar acum au ajuns în situatia de a se putea uni, fiecare aducând o parte importanta dintr-o noua si viitoare teorie a inconstientului.

Elanul vietii se bazeaza pe trei instincte primare: foamea(conservarea individului), sexul (consevarea speciei) si instinctul de aparare-agresiune. Instinctele sunt înscrise în memoria noastra genetica si au aparut în evolutia sociala filogenetica. Instinctele sunt Eu-l vegetativ. În inconstient mai exista un Eu latent, un Eu social, filogenetic, care reprezinta stratul arhaic, al constiintei noastre moral sociale, îi mai spune Supraeu. Acest Eu latent social filogenetic, este memoria convenientelor sociale, transmise ereditar si care se îmbogateste pe timpul copilariei. Eul vegetativ si cu cel social filogenetic sunt motorul vietii, fiind pe de-o parte, în continua lupta pentru realizarea placerii, dominant fiind instinctul sexual si, pe de alta parte, Supraeul, Eu-l rational Eu-l intelectual, Eu-l social ontogenetic, pe care noi îl formam începând din cea mai frageda copilarie pâna devenim adulti. Eu-l primitiv se conduce dupa principiul placerii pe când Eu-l latent, Supraeul, împreuna cu Eu-l rational, introduc o cenzura a acestui principiu hedonist ceea ce obliga toate pornirile impuse de Libido sa se retraga în inconstient. Placerea este refulata, reprimata si alungata în inconstient. Afectele refulate în inconstient au o mare intensitate, tensiune ce va creste cu timpul si va cauta ocazia sa se produca în act, daca nu direct, din cauza conventiilor sociale, indirect, mascat, sublimat.

Între inconstientul propus de psihanaliza, chiar cel propus de Jung, si cel dezvoltat de Blaga, este o mare diferenta în întelegerea functiei sale benefice, este un domeniu necunoscut si cam întunecat. Inconstientul este populat cu instincte, chiar cu arhetipuri ce pot intra în combinatii cu umbra, cu ceea ce este negativ, populat cu refulari, cu complexe. Blaga nu neaga valoarea tuturor acestor notiuni, dar le contesta suprematia.

Pornind de la teoria lui Jung, principalul psiholog care pune accent pe arhetipuri, teorie în care se vede mai degraba un model de a reprezenta si întelege functionarea psihica, decât o entitate reala. Fiecare este liber sa creada sau nu în existenta acestora.

Arhetipurile par a fi imagini, motive, simboluri. Însa, ca urmare a criticilor celor care au respins ideea de arhetip ca fiind complet falsa, în „Analiza viselor”, Jung corecteaza ideea ca arhetipurile ar fi imaginile în sine: „Arhetipurile rezida în tendinta de a reprezenta asemenea motive, reprezentare care poate varia considerabil în detalii, fara a-si pierde schema fundamentala. Exista, de pilda, multe reprezentari ale motivului fratilor dusmani, dar motivul însusi ramâne acelasi.” Totusi nu pare ca ar contrazice ideea de arhetip ca imagine, ci a afirma faptul ca este o schema foarte generala care se îmbraca cu detalii în functie de individ.

Modelul lui Jung despre arhetipuri

Asa cum inconstientul individual despre care a vorbit Freud contine impulsurile, elementele cândva constiente care au fost refulate si uitate care provin din experienta personala, continutul inconstientului colectiv a lui Jung este reprezentat de arhetipuri care nu au fost niciodata constiente si nu mai provin din experienta personala. Jung considera ca alaturi de constiinta, care are ca apendice inconstietul personal, mai exista si cel de-al doilea sistem psihic, al carui natura este colectiva, nonpersonala. Arhetipurile nu se formeaza în timpul vietii, ci sunt forme preexistente, mostenite ereditar, ceea ce mie mi se pare indoielnic, reprezinta „imagini primordiale”, „reprezentari colective”, „reziduuri arhaice”, zestrea culturala înnascuta a omenirii, având caracter universal, fiind prezent la toti oamenii. Arhetipurile par cumva a se suprapune peste ideile lui Platon, sunt tipuri arhaice, imagini universale existente din vremuri stravechi.

Nenumaratele repetitii ale unor experiente de viata în istoria omenirii au intiparit aceste experiente in constitutia psihica, nu neaparat sub forma unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fara continut, care reprezinta doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune.