Gândire și reprezentare comparație și interacțiuni

Reprezentarea (notiune si caracteristici)

Reprezentarea este procesul de elaborare a unei imaginii unui obiect in conditiile absentei acestuia din campul perceptiv, in baza unei experiente perceptive anterioare.

Calitatile reprezentarilor le gasim analizand mecanismele care contribuie la realizarea acesteia de unde reies trasaturile definitorii ca, caracterul intuitiv, figurativ, shematic si generalizat.

Reprezentarea este un proces complex aflat intr-o pozitie intermediara intre procesarea directa senzoriala si cea cognitiv – intelectuala la baza caruia stau mai multe mecanisme: perceptive, mnezice, cognitive, verbale, imaginistice si reglatorii. Aici gandirea si reprezentarea se intersecteaza completandu-se reciproc in decursul intregului proces gandirea are nevoie de reprezentare si reprezentarea recurge la gandire.

Imaginea din reprezentare are atribute operational-intelective provenite din implicarea operatiilor gandirii.

1.- analiza desface obiectul in partile lui componente

2.- sinteza-opusa analizei reface mental partile catre intreg

3.- comparatia stabileste deosebiri-asemanari dintre un obiect si alte obiecte, real sau mental

4.- generalizarea este operatia prin care se desprind insusirile comune ale obiectului si ale altor obiecte din cadrul unei anumite clase de obiecte

5.- abstractizarea este operatia prin care se lasa la o parte insusirile particulare, individuale ale obiectulelor, astfel incat sa poata fi retinute doar insusirile desprinse prin operatia de generalizare. Prin operatia de abstractizare se ajunge sa se retina in plan mental doar insusirea comuna. In felul acesta, insusirea comuna devine ea insasi o entitate, una dincolo de lucru, una care ii ia locul fiecarei entitati reale.

6.- concretizarea este operatia prin care pe baza insusirilor abstracte ale obiectelor se procedeaza la reconstituirea mentala a concretului. Concretul ca rezultat al operatiei de sinteza este bogat in detalii, pe cand concretul logic este sarac in detalii si bogat in insusiri generale. Concretul ca rezultat al operatiei de sinteza reda obiectul ca entitate singulara, pe cand concretul logic reda obiectul cel putin ca obiect tipic, iar la limita specifica, propriu-zisa, ca obiect categorial, ca obiect prin care sunt scoase in evidenta insusirile comune, generale si universale, ale unei anumite clase de obiecte. Concretul logic este obiectul mental categorial; el este forma specifica sub care exista conceptul.