Personalitatea Omului Politic

.Conducerea – cand vorbim de conducere avem in vedere, de fapt, o combinare de atribute personale, respectate de ceilalti care permit individului sa formeze modele colective de comportament intr un grup, colectivitate sau comunitate si care sa aiba un sens determinat de propriile sale valori.

De a lungul timpului, conducerea a aparut in trei ipostaze : ca arta, ca stiinta si ca practica. La inceput, conducerea a fost interpretata ca actiune practica, aparuta din nevoia satisfacerii unor cerinte imperioase si implica conformarea la regula, actiunea stereotipica, chiar automatizata in vederea atingerii unor scopuri.

Interpretarea conducerii ca arta avea o mare semnificatie si valoare in plan individual.Ea putea explica foarte bine succesul unui conducator pus pe seama abilitatilor personale, dar nu furniza suficiente argumente pentru explicarea succeselor sau esecurilor intr un plan mai larg,social, si mai ales in conditiile din ce in ce mai complexe si diversificate in care conducatorii trebuiau sa si desfasoare activitatea.

Ipostaza conducerii ca stiinta presupune reflectia teoretica, apel la metode specifice de cercetare, efort pentru descoperirea si formularea legitatilor de manifestare a fenomenelor specifice acestui domeniu.

Dupa opinia lui M.Zlate se pare ca echilibru sau armonia celor trei ipostaze ale conducerii ar fi cheia succesului.

2. Calitatile liderilor politici pot fi grupate in trei categorii:

- psihologice

- psihosociale

- morale

Factori personali ai conducatorilor:

- varsta cronologica

- caracteristici fizice

- caracteristici socio economice

- caracteristici intelectuale (inteligenta)

- caracteristici ale temperamentului

- caracteristici ale comportamentului social

Studiile experimentale arata ca superioritatea intelectuala nu constituie o exigenta absoluta in exercitarea conducerii..

Se pare ca inteligenta trebuie sa si adauge un anumit numar de calitati legate de temperament care sa o faca eficace. Thurstone gaseste o corelatie de 0,60 intre capacitatea intelectuala si anumite aspecte ale caracterului.

Alaturi de inteligenta, amintim competente si cunostiinte particulare , creativitatea, capacitatea de a lua decizii, intuitia, originalitatea..etc

Caracteristicile legate de temperament sunt : adaptabilitatea, introversie – etraversie, controlul emotional (autocontrolul) al starii de spirit si al optimismului, increderea in sine, puterea si integritatea convingerilor…etc

Caracteristicile legate de comportamentul social sunt : participarea (indrazneala, energia fizica), indemnul la actiunea imediata, ambitia, responsabilitatea, dorinta de a si impune vointa, sociabilitatea, diplomatia, tactul, prestigiul….Lista include in mod obligatoriu inteligenta, nivel de instruire, grad de participare la activitatea comuna, statut sociometric.

Dimensiunile conducatorilor considerate importante sunt :

Sociabilitatea, comunicativitate, perseverenta, pricepere, incredere in sine, cooperativitate, popularitatea, fluenta verbala.

Pattern-urile indica trei modele posibile :

• Modelul formal si ierarhic este caracterizat printr un interes crescut fata de problemele ordinii.Paradigma este reprezentata de presedintele Eisenhower.El nu accepta sa fie deranjat, detesta discutiile si, inca si mai mult, conflictele.Tendinta manifestata este izolarea.

• Modelul competitiv este ilustrat de Roosevelt, a cariu dorinta de a obtine informatii l a determinat sa alimenteze concurenta relatiilor

dintre colaboratorii sai, avand drept rezultat rivalitatea acestora.Accepta greu criticile.

• Modelul colegial presupune existenta unui colectiv unit, putin numeros si fidel. Presedintele Kennedy reprezinta acest tip.Anturajul nu dezvolta rivalitati, ci conflicte personale.