Limbajul Nonverbal și Paraverbal

Comunicarea umana foloseste stmuli si semnale care apartin urmatoarelor categorii de limbaj:

Limbajul verbal (7%): respectiv CUVINTELE

Limbajul paraverbal (38%): respectiv STIMULI SI SEMNALE transmise prin tonul, volumul si ritmul vocii

Limbajul nonverbal (55%): respectiv stimuli si semnale transmise prin: FIZIONOMIE, MIMICA, GESTICA, POSTURA

S-a constatat, astfel, ca oamenii desfasoara concomitent doua dialoguri - unul verbal si deci constient si altul non-verbal, inconstient - iar aceste doua dialoguri pot fi in armonie sau... non-verbalul transmite cu totul altceva decat verbalul! Impresia finala este determinata intotdeauna de dialogul non-verbal.

Limbajul corporal este un limbaj universal si natural, propriu tuturor oamenilor, care dincolo de mici diferente culturale, poate fi regasit identic pe întreaga planeta.

Studiile au aratat ca într-o discutie interlocutorul este impresionat de mesajul verbal în proportie de 10%, de intonatie si timbru vocal în proportie de 20% si de limbajul corporal în proportie de 70%. Chiar întelepciunea populara confirma cumva aceste date, deoarece din batrâni se spune ca „un gest face cât o mie de cuvinte”.

Rolul paralimbajului si limbajului nonverbal:

• sustine mesajele verbale: “E haios” – ras

• accentuarea mesajelor verbale: “Iesiti!” – bratul intins spre iesire

• Inlocuirea mesajelor verbale: “Taci, te rog!”(nerostit) inlocuit de ducerea degetului aratator la buze

• Contrazicerea mesajelor verbale: “M-am suparat pe tine” – zambet larg, ras

LIMBAJUL TRUPULUI

Limbajul trupului se refera la expresia fetei si miscarea corpului:

Comunicarea prin expresia feţei include mimica (încruntarea, ridicarea sprâncenelor, încreţirea nasului, ţuguierea buzelor, etc.), zâmbetul (prin caracteristici şi momentul folosirii), şi privirea (contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, direcţia privirii, etc.).

Faţa este cea mai expresivă parte a corpului şi expresia acesteia constituie un mijloc de exprimare inestimabil.

Mimica este acea parte a feţei noastre care comunică:

• fruntea încruntată semnifică preocupare, mânie, frustare;

• sprâncenele ridicate cu ochii deschişi – mirare, surpriză

Zâmbetul este un gest foarte complex, capabil să exprime o gamă largă de informaţii, de la plăcere, bucurie, satisfacţie, la promisiune, cinism, jenă.

Privirea

Se spune că ochii sunt „oglinda sufletului”. Modul în care privim şi suntem priviţi are legătură cu nevoile noastre de aprobare, acceptare, încredere şi prietenie. Chiar şi a privi sau a nu privi pe cineva are un înţeles. Privind pe cineva confirmăm că îi recunoaştem prezenţa, că există pentru noi;

• interceptarea privirii cuiva înseamnă dorinţde a comunica.

• O privire directă poate însemna onestitate şi intimitate, dar în anumite situaţii comunică ameninţare.

• În general, o privire insistentă şi continuă deranjează.

• Privirea directa, ”ochi în ochi” exprima interes pentru comunicare profunda, dar si nevoia de confirmare si autenticitate, deoarece este greu sa minti pe cineva privindu-l drept în ochi.

• Privirea fixa exprima retragere în sine.