Confucianismul și Iudaismul

1. Introducere

Tema pe care am ales-o pentru acest referat se numeste „Confucianismul faţă în faţă cu iudaismul”. În acest referat, voi încerca să pun în oglindă răspunsurile la poate cele mai esenţiale întrebari cu privire la creştinism.

Întrebările asupra cărora am decis să mă opresc şi să le caut răspuns sunt următoarele: cine sunt fondatorii ambelor crezuri, ce scrieri de bază au, cine este Dumnezeu, Iisus şi Duhul Sfânt, cum este mântuit omul şi ce se întâmplă după moarte în cele două crezuri. După răspunsul la aceste întrebări voi mai amintii câteva date relevante despre cele două credinţe.

2. Fondatori

Confucius, numele latin al lui K'ung Fu-tzu (551-479 in. de H.), un filozof şi învăţat chinez. Supranumit şi "înţeleptul". Confucianismul nu este o religie oficială în sensul convenţional. Este un sistem de crezuri religioase care determină valorile majorităţii popoarelor asiatice, ale unei bune părţi dintre chinezi, japonezi, coreeni si vietnamezi. Prin confucianism s-a urmărit reînvierea culturii muzicii rituale presupusă să aducă armonie.

Trecând acum la iudaism observăm că există mai mulţi fondatori. Cei care au pus bazele credinţei iudaice au fost biblicii Avraam şi Moise, cu aproape 2.000 de ani înainte de Hristos, în Orientul Mijlociu. Există trei mari ramuri principale ale iudaismului. Iudaismul ortodox, iudaismul conservator si iudaismul reformist, între ele existând unele mici diferenţe.

3. Scrieri de bază

Scrierea care stă la baza confucianismului este Canonul. Canonul confucian cuprinde Cele Cinci Clasice: I-Ching (Cartea schimbărilor), Shi, (Cartea poeziei şi cântecului), Shu (Cartea documentelor), Li (Cartea ritualurilor) si Chun-Chi (Cartea primăverii şi toamnei, sau Cronica istoriei). Fiindcă, Cartea ritualurilor şi Cartea primăverii si toamnei conţin fiecare trei cărti de comentarii, scrierile de bază se ridică la nouă. Adăugând încă patru cărţi, Analects (o colecţie de zicale ale lui Confucius), Meng-Zi (Cartea lui Mencius), Erha-Ya (Cartea cuvintelor străvechi) si Hsiao-Ching (Cartea pietăţii filiale) se pot număra 13 lucrări clasice care constituie canonul confucianist. Neo-confucianiştii de mai târziu, au considerat Meng-Zi, Chung-Yung şi Da-Hsueh interpretări ortodoxe ale ideilor lui Confucius. Ulterior aranjate sub denumirea de Cele Patru Cărţi, ele au devenit în China standardul oficial de educaţie după sec. al XIV-lea până la perioada Republicii Chineze (1911) şi a comunismului maoist (1949).

Iudaismul se bazează pe o carte sfântă, Biblia ebraică sau Biblia iudaică, ce cuprinde 24 de cărţi grupate în 3 secţiuni. Acestea sunt:

1. ''Tora'' sau ''Torah''(תורה) (''Pentateuhu ''): Geneza, Exodul, Leviticul, Numeri şi Deuteronomul. Din ea se citeşte în zilele de Sâmbătă (Şabat) şi de sărbătoare. În sens larg Tora cuprinde toate învăţăturile şi cărţile profetice şi hagiografice, iar în sens restrâns reprezintă doar Pentateuhul.