Extras din referat
I. Introducere
Alături de alte concepte, precum adevăr, frumos, bine, dreptate, liber-tatea face parte din acea categorie de valori spre care omenirea a tins din totdea-una, la care şi-a raportat toate celelalte domenii ale vieţii şi despre care s-au formulat numeroase aprecieri, în raport cu nevoile, cu dorinţele şi aspiraţiile oamenilor din toate timpurile.
Aceste bunuri spirituale pe care fiecare societate le-a împropriat, au constituit idealul, ţelul cel mai înalt spre care au aspirat oamenii din toate lo-curile şi toate timpurile şi în majoritatea culturilor şi civilizaţiilor, ele au fost asociate ideii de divinitate, singura Fiinţă capabilă să deţină aceste calităţi.
Astăzi în lumea secularizată şi distrugătoare de valori în care trăim, con-ceptele acestea au devenit tot mai mult nişte lucruri golite de sens, nu mai sunt nişte repere ale vieţii morale spre care să tindă orice om, ci sunt deseori greşit înţelese, adevărul fiind acel ceva propriu pe care fiecare om crede că-l posedă, fără să-ţi mai amintească faptul că Adevărul este de fapt Unul singur, cel su-prem, Mântuitorul Iisus Hristos. Frumosul de astăzi tinde să se confunde deseori cu obscenul, cu dezgolitul, uitându-se faptul că cel mai frumos lucru este cel care cuprinde mister, cel ascuns în taină. Binele nu mai este o stare care să cuprindă pe toţi oamenii, ceva universal, ci binele este acum asociat cu bunul/bunuri (materiale) deseori, cu capacitatea de a deţine tot mai mult, căci astăzi puternic este omul care are bani, nu omul care este bun şi care realizează binele. Iar libertatea este văzută şi percepută ca dreptul de a face orice oricând, deseori ea confundându-se cu libertinajul.
Singură Biserica, Mireasa Mirelui ceresc, nu a obosit, de două mii de ani să propovăduiască continuu adevăratele sensuri ale acestor noţiuni, să le aplice şi să le raporteze la Dumnezeu, ca Singurul deţinător al acestor bogăţii, dar care este un Stăpân atât de darnic şi care doreşte neîncetat şi roagă permanent pe cei ce-L ascultă să-i facă părtaşi iubirii Sale.
Singură Biserica mai aminteşte că Adevărul este Unul singur, eliberator, că Frumosul şi Frumuseţea sunt nelimitate în Împărăţia lui Dumnezeu, că binele este Binele absolut, care ,,nu ţine minte răul” şi care nu îndepărtează pe nimeni, iar libertatea este darul cel dintâi şi cel mai de preţ făcut de Dumnezeu omului, căci libertatea iubirii uneşte pe om cu Dumnezeu, în starea cea mai perfectă, deplin, conştient şi total.
II. Ce este libertatea?
Libertatea, ca orice concept existent, nu poate fi definită exact, din orice perspectivă am încerca să o situăm, decât dacă este raportată unui alt concept, antitetic, căci prin opoziţie se descoperă cel mai bine atributele, calităţile unui anumit lucru. Libertatea face parte din categoria conceptelor corelative, care nu pot fi gândite în lipsa semnificaţiei unui alt concept. Aşa cum albul este alb doar dacă există negru la care să-l raportăm, aşa cum binele sau afirmaţia nu au sens fără a presupune răul sau negaţia, libertatea poate fi descoperită numai în raport cu conceptul de limită. Libertatea este absenţa limitelor.
Mari filosofi ai lumii au încercat să exprime aceste idei, însă se poate observa că subiectivitatea şi accentele personale nu pot fi mascate. Astfel, un filosof vede libertatea ca pe un concept, o noţiune abstractă, un politician o vede din alt unghi, un judecător la fel, un adolescent percepe libertatea ca dreptul de a trăi viaţa la intensitate maximă, de a face ce vrea când vrea, un infractor vede libertatea în cu totul şi cu totul alt mod, însă un creştin nu poate disocia libertatea de responsabilitate, dar şi de comuniunea cu ceilalţi şi cu Dumnezeu.
Părerea despre libertate este influenţată de mediul în care trăim şi de toate experienţele anterioare. Astăzi se vorbeşte despre libertate, se spune că un om informat este un om liber, chiar şi mass-media promovează acestă valoare îndemnându-i pe oameni să ,,gândească liber!”, dar oare este corect înţeleasă libertatea, sunt conştientizate implicaţiile ei? În ce măsură suntem liberi şi până unde se întind hotarele libertăţii? Cum afectează actele mele libere pe cel de lângă mine?
Bibliografie
1. ***, Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1994
2. Alexe, magistr. Ştefan, Concepţia despre păcat şi har a Fericitului Augustin, în rev. Studii Teologice, nr. 5-6, anul 1956
3. Chiţescu, pr. prof. dr. Nicolae, Premisele învăţăturii creştine despre rapor-tul dintre har şi libertate, în rev. Ortodoxia, nr. 1, anul 1959
4. Crăciunaş, magistr. Irineu, Rolul voinţei în viaţa morală, în rev. Studii Teologice, nr. 3-4, anul 1956
5. Galeriu, pr. prof. dr. Constantin, Pronie, har şi libertate după Teofan – fostul Episcop de Vladimir, în rev. Ortodoxia, nr. 3, anul 1959
6. Grigorie, fratele, Mănăstirea ,,Sfântul Ioan Botezătorul”, Libertatea cea mai adâncă este a te lăsa mereu răpit în Hristos, în rev. Epifania, nr. mai-iunie, 1998
7. Ioan Damaschin, Sfântul, Dogmatica, trad. de Pr. Dumitru Fecioru, Editura Scripta, Bucureşti , 1993
8. Mladin, mitr. Nicolae, Teologia Morală Ortodoxă, vol. I, Editura Reîntre-girea, Alba-Iulia, 2003
9. Nellas, Panayotis, Omul-animal îndumnezeit, trad. de Ioan Ică jr, Ediţia a III-a, Editura Deisis, Sibiu, 2002
10. Popescu, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Iisus Hristos Pantocrator, Editura Institu-tului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2005
11. Remete, pr. prof. dr. George, Dogmatica ortodoxă, Ediţia a III-a, Editura Reîntregirea, Alba-Iulia, 2000
12. Sandu, drd. Ştefan, Lucrarea harului în realizarea mântuirii subiective, în rev. Studii Teologice, nr. 3-4, anul 1971
13. Siluan Athonitul, Cuv., Între iadul deznădejdii şi iadul smereniei, trad. de Ioan Ică jr, Ediţia a IV-a, Editura Deisis, Sibiu, 2001
14. Stan, pr. prof. dr. Alexandru, Libertate şi autoritate în Ortodoxie, după Sfinţii Părinţi, în rev. Ortodoxia, nr. 4, anul 1991
15. Stăniloae, pr. prof. dr. Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al II-lea, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1997
16. Ştefan, pr. lect. Dr. Florea, Libertatea şi iubirea – daruri ale chipului lui Dumnezeu în om, în Almanah Bise-ricesc, Editura Asa, Târgovişte, 2005
17. Vornicescu, ierom. magistr. Nestor, Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip şi asemănare, în rev. Studii Teologice, nr. 9-10, anul 1956
18. Yannaras, Christos, Libertatea moralei, trad. de Mihai Cantuniari, Editura Anastasia, Bucureşti, 2004
19. Zăgrean, diac. prof. dr. Ioan, Preocupări şi probleme de morală creştină în teologia ortodoxă română, în rev. Studii Teologice, nr. 1-2, anul 1971
20. Zizioulas, Ioannis, Fiinţa eclesială, trad. de Aurel Nae, Editura Bizantină, Bucureşti, 1996
Preview document
Conținut arhivă zip
- Har si libertate.doc