Stiluri de viață

Tranzitia de la economia centralizata la economia de piata a avut un puternic impact asupra stilurilor de viata din Romania. Trezirea din letargia comunista a avut efecte diferite asupra romanilor: pentru unii este prea tarziu pentru a schimba ceva, pentru altii reprezinta o ocazie de a profita de abilitatile lor. Pentru unii romani, ritmul schimbarii este un cosmar, pentru altii este o provocare. La sfarsit de mileniu, societatea romaneasca ofera un peisaj al contrastelor: de la disperare la bucurie, de la pesimism extrem la optimism absolut, de la furie la recunostinta, de la atitudini pasive la atitudini active, de la visare la pragmatism acut. Au fost identificate 3 categorii de stiluri de viata, incluzand 8 segmente.

1. Stilul de viata orientat spre trecut: Supravietuitorii (19%) si Traditionalistii Pasivi (21%)

Supravietuitorii sunt mai degraba barbati decat femei, cu venit si educatie scazuta. Pot proveni in egala masura din mediul rural sau urban. Pentru majoritatea Supravietuitorilor, viata este intunecata, plina de dezamagiri si esecuri. Acestia au pierdut controlul asupra propriei vieti si se simt exclusi din societate. Nici credinta, nici familia nu reprezinta un sprijin pentru a le imbunatati viata. Viitorul nu le rezerva nimic bun. Cand vorbesc despre viitor sunt tristi, pesimisti si dezgustati. Supravietuitorii sunt intr-adevar convinsi ca cei mai buni ani a lor au trecut. Se gandesc la perioada comunista ca la o oaza de pace si prosperitate. Au nostalgia preturilor fixe, a locurilor de munca stabile, a unei vieti linistite si a sprijinului (grijii) statului. Sunt persoane interiorizate, nesociabile, convinse ca nimeni nu e dispus sa le ajute. Ignora valorile morale si evita sa munceasca prea mult. Desi se pretind sustinatori ai egalitatii intre cetateni, viseaza in secret sa ajunga multimilionari si sa nu mai fie nevoiti sa munceasca. Supravietuitorii sunt impotriva unei educatii prea inalte; o considera un capriciu, care nu va aduce beneficii in cele din urma. Avand venituri mici, se gandesc de doua ori inaintea oricarei achizitii. Prefera produse de provenienta locala celor de import, intrucat sunt mai ieftine si destul de bune pentru ei.

Traditionalisti Pasivii sunt mai mult barbati decat femei si au mai degraba un nivel de educatie si venit scazute, locuiesc in mediul rural sau urban ca prima generatie Traditionalisti Pasivii sunt puternic ancorati in valorile traditionale. Au o viata simpla, naturala fara multe pretentii. Educatia si rafinamentul sunt respinse in timp ce cultura nu e considerata prea valoroasa pentru propria viata. Familia ocupa locul principal in viata lor. Principalul lor scop in viata este acela de a avea o familie unita, de a creste copiii si de a-i vedea realizati. Rolurile in familie sunt foarte clar definite. Sotul este stalpul familiei, cel care trebuie sa intretina familia. Sotia este cea care are grija de gospodarie si de copii. Copiii trebuie sa fie supusi, ascultatori si sa perpetueze bunul nume al familiei. Sunt modesti, nu foarte interesati de infatisarea lor. Moda si stilul sunt notiuni oarecum nefamiliare pentru ei, imbracamintea reprezentand in principal o necesitate. Munca pe care o fac pentru a se intretine este o sursa de stres si insatisfactii. Traditionalistii Pasivi se simt nesiguri in legatura cu locul de munca, dar nu iau nici o masura pentru a-si ameliora situatia. Intr-un fel serviciul este doar o sursa secundara de venit, un mod de a obtine bani pentru lucrurile care nu pot fi produse in casa. Pana la urma, incercarea de a-si imbunatati situatia economica nu pare a fi principala lor sursa de griji. Schimbarea este perceputa ca un factor de stres suplimentar. Traditionalistii Pasivi ar dori sa se intoarca la o viata simpla cu principii clare si un set de valori bine definit. Acesta este unul din motivele pentru care manifesta nostalgie pentru vremurile vechi (perioada comunista) cand totul era previzibil si bine asezat. Traditionalistii Pasivi sunt in general multumiti de viata lor actuala (desi au griji importante) dar viitorul este perceput ca o amenintare si un generator de insatisfactii.

Persoanele care au acest stil de viata apartin mai degraba generatiei varstnice care intampina dificultati de adaptare la schimbarile curente. Inertia si pasivitatea caracterizeaza aceste persoane. Acestia au venituri mici si le este greu sa supravietuiasca intr-o lume in care vechile lor valori (legate de propaganda comunista) par lipsite de sens. Multi dintre ei au nostalgia “vremurilor bune ale socialismului”.

2. Stilul de viata orientat spre prezent: Atemporalii (12%), Familistii Traditionalisti (7%) si Familistii Sofisticati (10%)

Atemporalii sunt mai degraba barbati decat femei, cu un nivel scazut al educatiei si locuiesc mai degraba in mediul rural. Atemporalii sunt oameni care traiesc in afara istoriei, preocupati in general de lucruri din realitatea imediata: repara ceva prin casa, discuta cu vecinii, gasesc noi utilizari lucrurilor, isi privesc copiii crescand,viseaza la o viata prospera si linistita. Familia nu se afla in centrul preocuparilor lor, desi respecta familia ca institutie si abordeaza relatiile de familie intr-un mod mai degraba modern. Atemporalii evita creativitatea si aventura si nu sunt persoane curioase. Nu ii tenteaza realizarile profesionale si functiile de conducere. Filosofia lor de viata se bazeaza pe valori ca siguranta, sanatate, liniste, fericire. Atemporalii vor ca totul in gospodaria lor sa fie foarte bine organizat. Muncesc mult (adesea peste 10 ore pe zi) pentru a asigura “bunastarea” casei, dar viseaza la o vreme in care nu va mai fi nevoit sa munceasca. Aceste persoane se simt aproape de natura si se comporta ca atare. De exemplu prefera invataturii si studiului activitatile in aer liber care il mentin in contact cu mediul natural: gradinaritul, dereticatul prin curte, munca la camp. Atemporalii exprima un optimism moderat fata de viitor, desi standardul lor de viata s-a deteriorat in ultimii ani. Au reusit sa faca fata cu succes schimbarilor rapide intr-un mod oarecum original: ignorand tot ce se petrece in jurul lor la scara mare si concentrandu-se asupra realitatii de fiecare zi. Singurul punct de referinta stabil din viata lor pare a fi Dumnezeu.