Parlamentul României

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 4227
Mărime: 21.87KB (arhivat)
Publicat de: Horia Trandafir
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Radu Stancu
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCUREŞTI, FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE BRAŞOV, SPECIALIZAREA: STUDII EUROPENE DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ

Extras din referat

Structura Parlamentului României este bicamerală, cuprinzând Camera Deputaţilor şi Senatul. Reprezentanţii poporului sunt aleşi în Parlament, pe baza votului universal, egal, direct, secret şi liber consimţit, pe un mandat de 4 ani. Camera Deputaţilor şi Senatul au prerogative egale, cu excepţia numirii numai de către Senat, a Avocatului Poporului, justificând bicameralismul.

Organizarea internă a Parlamentului este stabilită prin regulament propriu. Pentru îndeplinirea atribuţiilor lor, Camerele îşi organizează birouri, comisii care îşi desfaşoară activitatea numai pe baza regulamentelor adoptate. Convocat de Preşedintele României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, Parlamentul îşi desfaşoară primele activităţi separat în fiecare Cameră, acestea alegându-şi birouri de vârstă, alcătuite din cel mai vârstnic parlamentar şi patru secretari, stabiliţi din rândul celor mai tineri deputaţi. În vederea validării mandatelor parlamentarilor, Camerele îşi aleg în prima lor şedinţă câte o comisie de validare, care trebuie să reflecte configuraţia politică rezultată din alegeri.

Camerele se pronunţă printr-un singur vot asupra listei parlamentarilor propuşi pentru validare şi prin vot separat pentru fiecare deputat propus să i se invalideze mandatul. Validarea sau invalidarea mandatelor se face cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi.

Grupurile parlamentare se pot organiza separat pentru fiecare Cameră în parte. Acestea sunt instituţionalizate, beneficiază de un şef, de un cabinet şi de 1-5 experţi, platiţi din bugetul Camerei. Ele urmăresc formarea organelor de lucru şi desfăşurarea activităţii fiecărei Camere. Acestea au următoarele competenţe:

-fac propuneri pentru constituirea comisiilor de validare şi pentru candidaţii membrilor birourilor celor două Camere şi propun câte un candidat pentru funcţia de Preşedinte al Camerei Deputaţilor şi cea de Preşedinte al Senatului.

- îşi dau acordul la desemnarea membrilor comisiilor parlamentare şi participă la alcătuirea comisiilor de mediere

-prezintă propuneri pentru stabilirea ordinii de zi şi amendamente

-pot cere preşedintelui Camerei verificarea cvorumului şi încheierea dezbaterilor asupra unei probleme puse în discuţia Adunări.

Birourile permanente se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a camerei Deputaţilor şi a Senatului şi cuprind: |preşedintele Camerei, pentru vicepreşedinţi, patru secretari şi 4 respectiv 2 chestori. Pentru alegerea preşedintelui este necesar, în primul scrutin, votul majorităţii parlamentarilor, iar dacă această cerinţă nu s-a realizat, se organizează cel de-al 2-lea tur de scrutin, la care participă în Senat primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi exprimate, iar în Camera Deputaţilor, dacă nici un candidat nu a întrunit, după 2 tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi desemnat preşedinte candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Preşedintele Camerei este ales, spre deosebire de ceilalţi membrii ai Biroului, pe durata întregului mandat al Camerei, iar odată cu alegerea lui, încetează activitatea preşedintelui de vârstă..

Vicepreşedinţii sunt aleşi de grupurile parlamentare prin vot secret cu majoritatea voturilor senatorilor. Aceştia îndeplinesc în ordinea stabilită de Biroul Permanent, atribuţii ale preşedintelui, la solicitarea sau în absenţa acestuia.

Secretarii au ca sarcini principale: întocmirea listei cu înscrierile la cuvânt în ordinea în care au fost făcute, prezentarea propunerilor, amendamentelor şi a oricăror alte comunicări adresate Camerei, efectuarea apelului nominal şi consemnarea rezultatului votului.

Chestorii au sarcina de a verifica modul de gestionare a patrimoniului Camerei Deputaţilor şi să prezinte proiectul de buget şi încheierea exerciţiului bugetar.

Biroul Permanent este un organ intern al Camerei, care are atribuţiile de a propune adunării datele de începere şi terminare a sesiunii, de a pregati şi asigura desfăşurarea în bune condiţii a lucrarilor,primeşte proiectele de legi şi propunerile legislative şi sesizează comisiile permanente în vederea întocmirii rapoartelor şi elaborării avizelor şi dispune difuzarea rapoartelor întocmeşte, cu consultarea preşedinţilor grupurilor parlamentare şi a comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi şi a şedinţelor adunării şi programul de lucru.

-analizează şi supune dezbaterii orientărilor generale de politică externă a României

Comisiile parlamentare sunt organe de lucru ale Adunării Deputaţilor, care au scopul de a îndeplini însărcinările ce le sunt încerdinţate în vederea pregătirii lucrărilor fiecărei Camere. Sunt alcătuite dintr-un număr restrâns de parlamentari, care au ca sarcină să examineze în mod detaliat problemele care sunt supuse dezbaterii Parlamentului şi apoi să-i prezinte acestuia rapoarte cu propuneri adecvate. Comisiile parlamentare pot fi:

- permanente

- temporare, în care intră cele speciale, de anchetă şi de mediere.

Comisiile permanente: sunt alese pe toată durata mandatului Camerei Deputaţilor şi a Senatului, pe domenii de activitate. Fiecare parlamentar este obligat să facă parte din cel puţin o comisie permanentă, cu excepţia membrilor Biroului permanent, al Camerei Deputaţilor şi respectiv a preşedintelui Senatului şi a senatorilor membri ai Guvernului.

Comisiile de mediere sunt constituite în cadrul procedurii de mediere.

Comisiile comune ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului pot fi constituite în baza prevederilor art. 61 alin. 4 din Constituţie şi a reglementărilor proprii ale celor 2 Camere.

Legislatura, sesiunea şi şedinta reprezintă perioade distincte de timp în care Parlamentul îşi desfăşoară activitatea. Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani. Mandatul Parlamentului României încetează în mod colectiv la împlinirea acestui termen de 4 ani, putând fi totuşi prelungit prin lege organică în caz de război sau catastrofă.

Încetarea mandatului Parlamentului poate avea loc şi înainte de termenul de 4 ani, prin dizolvarea acestuia, în condiţiile art. 89 din Constituţie. Alegerile pentru Parlament se desfăşoara în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau dizolvarea celor două Camere.

Preview document

Parlamentul României - Pagina 1
Parlamentul României - Pagina 2
Parlamentul României - Pagina 3
Parlamentul României - Pagina 4
Parlamentul României - Pagina 5
Parlamentul României - Pagina 6
Parlamentul României - Pagina 7
Parlamentul României - Pagina 8
Parlamentul României - Pagina 9
Parlamentul României - Pagina 10
Parlamentul României - Pagina 11
Parlamentul României - Pagina 12
Parlamentul României - Pagina 13
Parlamentul României - Pagina 14
Parlamentul României - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Parlamentul Romaniei.doc

Alții au mai descărcat și

Administrație Publică

Administratia publica 1. Sfera de cuprindere a notiunii de administratie publica. 2. Distinctia dintre administratia publica centrala si locala....

Uniunea Europeană - Olanda

Istoric Uniunea Europeana - Pe 16 aprilie 1948 este semnata conventia instituind Organizatia Europeana de Cooperare Economica. Saisprezece state...

Angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice

Institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor, au obligatia sa respecte procedurile privind parcurgerea...

Auditul Public Intern

Legea 672 din 2002 reglementeaza auditul public intern la entitatile publice, cu privire la formarea si utilizarea fondurilor publice si...

Subiecte Sisteme Administrative Comparate

Subiecte Sisteme Administrative Comparate ASE Administratie Publica 2011-01-24 Nr.1 1. Elaborati o analiza comparativa in ceea ce priveste...

Tehnici și Metode de Elaborare și Adoptarea Deciziei Administrative

Capitolul 1 Consideraţii privind administraţia publică 1.1.Aspecte generale Una din cele mai utile activităţi umane care apare în toată...

Te-ar putea interesa și

Rolul și atribuțiile Parlamentului României în context European

Pentru a argumenta motivul pentru care am ales să abordez această lucrare, consider că cel mai potrivit ar fi să citez din George Alexianu, care a...

Studiu de planificare teritorială Comuna Beliș - Județul Cluj

INTRODUCERE Studiul de planificare teritorială al comunei Beliș din județul Cluj, este o cercetare pornită din interesul propriu pentru spațiului...

Mediul de Afaceri în România

INTRODUCERE Prezenta lucrare este o analiza a mediului economic din România , a prolemelor ce care se confrunta aceasta , a masurilor ce se...

Politica bugetară a României din 1990 până la 2008

I. Notiuni referitoare la politica bugetara 1. Procesul bugetar Procesul bugetar reprezinta o succesiune de etape ce constau in elaborarea,...

Organizarea și funcționarea Parlamentului României

Istoria parlamentara in Romania incepe cu anul 1831 cand, in Tara Romanesca, a fost adoptat un act cu caracter constitutional denumit Regulament...

Activitatea Europarlamentarilor din România la Parlamentul European

I. PARLAMENTUL EUROPEAN Parlamentul European este institutia cu cea mai spectaculoasa evolutie din istoria Uniunii Europene. Initial, ca Adunare...

Parlamentul României

Inlocuirea structurilor au permis revenirea tarii la traditiile sale parlamentare si la un Parlament cu adevarat reprezentativ si racordat la...

Parlamentul României

Istoria parlamentară în România începe în anul 1831 când în Ţara Românească a fost adoptat un act cu caracter constituţional denumit "Regulamentul...

Ai nevoie de altceva?