Răspunderea administrativ disciplinară și patrimonială

Sectiunea 1. Natura juridica a raspunderii administrative patrimoniale

Potrivit legii,statul si unitatile administrative – teritoriale raspund pentru prejudiciile cauzate particularilor prin actele sau faptele autoritatilor publice.

Temeiul legal al raspunderii patrimoniale a statului si unitatilor administrativ – teritoriale il constituie atat dreptul comun, cat si legile special.Astfel,potrivit art. 998 C.civ.,cel ce cauzeaza altuia un prejudiciu este obligat a-l repara,ceea ce inseamna ca statul si unitatile administrativ – teritoriale,in calitatea lor de persoane juridice civile,vor raspunde pe acest temei pentru pagubele cauzate particularilor prin faptele ilicite ale organelor de conducere.De asemenea,statul si unitatile administrativ – teritoriale pot raspunde,in temeiul art. 1000 alin.(3) C.civ.,pentru prejudiciile cauzate particularilor prin faptele ilicite ale agentilor lor.

Pentru prejudiciile cauzate de organele administratiei publice centrale sau locale,prin actele lor ilegale,statul sau,dupa caz,unitatile administrative – teritoriale vor raspunde potrivit dispozitiilor legale speciale in materia raspunderii patrimoniale.Astfel,potrivit art. 504 – 507 Codul de procedura penala,statul este raspunzator pentru rejudiciile cauzate unor persoane fizice de catre organelle sale judiciare,prin luarea unor masuri ilegale de privare se libertate.De asemeanea,potrivit art.1 din Legea nr.554/2004,persoanele fizice sau juridice,lezate in drepturile sau interesele lor legitime printr-un act administrativ illegal sau prin refuzul nejustificat al unor autoritati publice de a le recunoaste aceste drepturi,pot solicita instantei de contecios administrativ anularea actului ilegal,recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei ce le-a fost cauzata.

Obiectul studiului dreptului administrativ il constituie numai raspunderea patrimoniala a statului si a unitatilor administrativ – teritoriale pentru prejudiciile cauzate particularilor prin acte ilegale ale oganelor lor administrative,in celelalte cazuri aplicandu-se regulile dreptului comun.

Aceasta raspundere patrimoniala este reglementata de Legea nr.554/2004 si constituie o institutie juridica a dreptului administrativ1,sub denumirea de raspundere administrativ – patrimoniala,neconfundandu-se cu raspunderea civila delictuala datorita particularitatilor sale impuse de normele dreptului administrativ.Chiar daca raspunderea patrimoniala a administratiei publice este supusa si unor reguli de drept comun,anumite reguli juridice specifice o diferentiaza de raspunderea civila delictuala,astfel:

a).De regula,actiunea in despagubiri se introduce la instanta judecatoreasca,odata cu actiunea directa in contecios administrativ [art.8 alin.(1) din Legea nr.554/2004].

b).La baza stabilirii raspunderii patrimoniale a administratiei publice sta prezumtia de culpa a autoritatii publice emitente a actului ilegal sau a refuzului nejustificat de a rezolva o cerere privitoare la un drept sau interes legitim.

c).Termenul de prescriptie a dreptului la actiunea in despagubiri este de maxim un an sic urge fie de la data nasterii dreptului la actiunea directa in contecios administrativ,fie de la data la care reclamantul a recunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei,in cazul actiunii in despagubiri de sine statatoare2 si nu de 3 ani ca in dreptul civil.

d).Actiunea in despagubiri fiind,de regula,o actiune accesorie actiunii principale in contecios administrativ,urmeaza soarta acestei actiuni.

Considerentele expuse i-au determinat pe unii autori sa foloseasca notiunile de “raspundere in dreptul administrativ”3sau de “raspundere in conteciosul administrativ”4in locul notiunii clasice de “raspundere patrimoniala a administratiei publice”5.Noi consideram ca denumirea cea mai adecvata este aceea de raspundere administrativa patrimoniala.

In incheiere,definim raspunderea administrativa patrimoniala ca fiind acea forma a raspunderii juridice care consta in obligarea statului sau,dupa caz,a unitatilor administrativ – teritoriale la repararea pagubelor cauzate particularilor printr – un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al administratiei publice de a rezolva o cerere privitoare la un drept sau la un interes legitim.