Răspunderea administrativ disciplinară și răspunderea administrativ patrimonială

Raspunderea administrativ disciplinara reprezinta prima forma de raspundere specifica dreptului administrativ, ea intervenind pentru savarsirea ilicitului administrativ propriu-zis, sub forma abaterii disciplinare.

Raspunderea administrativ disciplinara este situatia juridica care consta in complexul de drepturi si obligatii conexe, continut al raporturilor juridice sanctionatorii, stabilite, de regula, intre un organ al administratiei publice sau, dupa caz, un functionar public, si autorul unei abateri administrative ce nu este contraventionalizata.

Temeiul obiectiv al acestei forme de raspundere il reprezinta abaterile administrative care nu au caracter contraventional. Acestea sunt, in primul rand, incalcari cu vinovatie ale normelor de drept administrativ, iar in al doilea rand, incalcari ale normelor de drept penal, care prin pericolul lor social concret redus justifica aplicarea sanctiunilor de natura administrativa, prevazute de Codul Penal.

In cazurile cele mai frecvente, abaterea administrativa vizeaza neindeplinirea sau indeplinirea defectuoasa a obligatiilor subiectelor subordonate in raporturile de drept administrativ. Cum, de regula, subiect subordonat intr-un asemenea raport este un organ al administratiei publice, apare firesc ca si subiectul activ al raspunderii administrativ disciplinare sa fie un organ al administratiei publice dar poate de asemenea sa fie si un alt organ de stat daca avem in vedere activitate administrativa a acestuia.

Actuala Constitutie a Romaniei contine unele dispozitii care pot fi calificate ca reprezinta veritabile temeiuri constitutionale ale acestei forme de raspundere. Am porni discutia de la art. 72 alin.(3) lit. J care introduce statutul functionarului public printre domeniile care urmeaza a face obiectul de reglementare al unei legi organice.

Aceasta lege a fost adoptata la sfarsitul anului 1999, prin angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege, fiind vorba despre Legea nr 188/1999 privind statutul functionarilor publici care a suferit mai multe modificari.

Capitolul VIII al acestei legi, intitulat „sactiuni disciplinare si raspunderea functionarilor publici”, consacra institutia raspunderii administrativ disciplinare in privinta functionarilor publici. Acest tip de raspundere este declansat prin incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor de serviciu, deci prin savarsirea unor abateri disciplinare, astfel:

• Intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor

• Neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor

• Absente nemotivate de la serviciu

• Nerespectarea in mod repetat a programului de lucru

• Interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal

• Nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter

• Manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea

• Desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic

• Refuzul de a indeplini atributiile de serviciu

• Incalcarea prevederilor legale referitoare la indatoriri, incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici

• Alte fapte prevazute cu abateri disciplinare in actele normative din domeniul functiei publice si al functionarilor publici.

Este vorba de o forma a raspunderii subiectiva, bazatape ideea de culpa, de vinovatie in savarsirea abaterii disciplinare a functionarului public. Nu este vorba deci de o forma obiectiva iar functionarul implicat va putea dovedi elementele care inlatura vinovatia sa, fiind exonerat de raspundere.

Sanctiunile disciplinare aplicabile in aceasta materie sunt, de asemenea, prevazute in lege. Este vorba despre:

• Mustrare scrisa;

• Diminuarea drepturilor salariale cu 5%- 20% peo perioada de pana la 3 luni;

• Suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de la 1 la 3 ani;

• Trecerea dintr-o functie inferioara pe o perioada de pana la 1 an, cu diminuarea corespunzatoare a salariului;

• Destituirea din functia publica.

Legea impune o individualizare a sanctiunii disciplinare aplicabile in functie de anumite criterii, cum ar fi: cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care a fost savarsita, gradul de vinovatie, consecintele abaterii, comportarea generala la serviciu, existenta in antecedente a unor sanctiuni disciplinare care nu au fost radiate.

De asemenea, este prevazuta o procedura prealabila obligatorie ce trebuie efectuata inainte de a i se aplica unui functionar public o sanctiune disciplinara, procedura ce consta in cercetarea prealabila a faptei imputabile si in audierea celui implicat.

Mustrarea scrisa poate sa fie aplicata in mod direct de catre conducatorul institutiei publice in care lucreaza functionarul public vinovat, in schimb pentru aplicarea celorlalte sanctiuni de catre conducator este obligatorie propunerea venita din partea comisiei de disciplina, care functioneaza in cadrul oricarei autoritati sau institutii publice.