Buna guvernare la nivel regional

Introducere

Această lucrare încearcă să lămurească noul concept de „bună guvernare” care are un înţeles foarte larg, prin particularizarea acestuia la nivel regional cât şi prin prezentarea avantajelor şi dezavantajelor acestui concept.

Aşadar, lucrarea este constituită din două mari părţi: „ Conceptul de guvernare versus bună guvernare”, capitol în care încerc să fac o distincţie între conceptul larg utilizat de guvernare, prin care se înţelege luarea deciziei la nivel central pe baza unei aşa zise planificări, astfel încât cei care beneficiază de măsurile adoptate să nu fie implicaţi în procesul de decizie, şi noul concept de bună guvernare, înţelegându-se prin acesta o cooperare dintre autorităţile administrative şi cetăţeni, adică persoanele care sunt beneficiarii deciziilor luate; cuprinde la rândul său mai multe părţi: definiţie, principii, istoric, şi „Dezbaterea conceptului de bună guvernare la nivel regional”,prin care încerc deasemenea să elucidez imposibilitatea aplicării acestui concept la nivel regional. Această parte cuprinzând două subcapitole : din puct de vedere al instituţiilor şi din punctul de vedere al situaţiilor de urgenţă apărute la nivel regional.

Esenţa lucrării o prezintă avantajele oferite societăţii prin implementarea acestui concept .

Conceptul de guvernare versus bună guvernare

Definiţie

„Buna guvernare” este un concept normativ al valorilor prin care guvernarea se realizează şi metoda prin care anumite grupuri sociale interacţionează într-un anumit context social.

Lipsa unei definiţii general acceptate al acestui concept, este compensată cu identificarea anumitor principii care întăresc buna guvernare în orice societate.

Principii

Buna guvernare are opt caracteristici majore:

- participarea

- respectarea legii

- transparenţa în luarea deciziilor

- coerenţa

- eficienţa

- responsabilitatea

- consensul

- echitatea şi incluziunea

Aceste caracteristici se referă la participarea egală a tuturor membrilor societăţii în luarea deciziilor fie în mod direct, prin instituţii intermediare sau reprezentanţi ca o cheie a bunei guvernări. În al doilea rând, buna guvernare implică regula respectării legii prin imparţialitatea şi eficacitatea sistemului. Respectarea legii mai înseamnă protecţia drepturilor omului( în special cele ale minorităţilor), independenţă, imparţialitate şi incoruptibilitate judecătorească.

Buna gevernare se mai bazează pe transparenţa procesului decizional, care asigură disponibilitatea informaţiilor pentru aceia care vor să beneficieze sau sunt afectaţi de acestea cît şi luarea deciziilor pe baza legii şi a unor reguli bine determinate. Responsabilitatea instituţiilor este la fel de mare precum a societăţilor civile, reprezentând cerinţa cheie a unei bune guvernări cu tot cu participanţii din procesul decizional politic şi economic. Consensul este reprezentat de luare deciziilor favorabile pentru întreaga comunitate, astfel trasferându-se accentul de pe individ pe comunitate.Aceste decizii trebuie să fie gândite pe termen mediu sau lung astfel pentru a se putea ajunge la obiectivele stabilite iniţial. Iar aceste obiective nu pot fi atinse decât printr-o foarte bună cunoaştere a contextului cultural, istoric şi social. Nu în ultimul rând, echitatea şi incluziunea se referă la bunăstarea societăţii prin asigurarea fiecărui individ un simţ al apartenenţei, al proprietăţii, păstrându-se sau sporind în acest fel acea bunăstare a întregii societăţi. Respectivele caracteristici sunt inspirate din textul european care le prezintă şi el sub formă de lege:

(1) În scopul promovarii unei bune guvernări si asigurării participarii societatii civile, institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii actionează respectând în cel mai înalt grad principiul transparentei.