Implicațiile deciziei administrative asupra procesului de guvernare

Nu există o definiţie unică şi exhaustivă a „bunei guvernări”, la fel cum nici nu există o delimitare a obiectivului acesteia, care ar presupune o acceptare universală. Acest termen este utilizat cu o mare flexibilitate; ceea ce poate constitui un avantaj, dar şi o sursă de dificultăţi la nivel operaţional. În funcţie de context şi de obiectivul determinant, în diferite condiţii s-a afirmat că buna guvernare cuprinde: respectarea totală a drepturilor omului, asigurarea supremaţiei legii, participare eficientă, parteneriate a mai multor actori, un sector public efficient şi efectiv, legitimitate, acces la cunoştinţe, informaţii şi educaţie, acordarea atribuţiilor politice oamenilor,echitate, dezvoltare durabilă, atitudini şi valori care promovează responsabilitatea, solidaritatea şi toleranţa.

O primă distincţie care trebuie facută este aceea dintre guvern cu acţiunea sa, guvernarea, şi guvernanta. Dacă Guvernul este mecanismul de stat investit cu autoritatea şi legitimitatea de a acţiona asupra cetăţenilor prin cele trei mari puteri – legislativă, executivă şi judiciară – şi prin instituţii care concentrează puterea şi aplică deciziile, în esenţă, referindu-se la instituţiile oficiale ale statului iar guvernarea la intervenţia centrală bazată pe autoritate (Stoker 1998) şi căreia, în procesul elaborării politicilor, i se potriveşte modelul deciziei raţionale şi comprehensive, în schimb, guvernanta este o “altfel de guvernare”, o alternativă la acţiunea guvernamentală, care vizează (re)distribuirea puterii în spaţiul public printr-o (re)negociere a autorităţii şi o abordare incrementală a deciziei în reţele parteneriale: parteneriate sociale (guvern – patronat – sindicate), parteneriat public – privat (structuri de stat – mediul de afaceri) sau parteneriat civic (autoritaţi publice – societate civilă).

ATRIBUŢIILE-CHEIE ALEUNEI BUNE GUVERNĂRI

Buna guvernare cuprinde opt trăsături caracteristice: participare, orientare spre consens, responsabilitate,transparenţă, receptivitate, eficacitate şi eficienţă, echitate şi character cuprinzător şi supremaţia legii. Buna guvernare asigură minimizarea corupţiei, luarea în considerare a opiniilor minorităţilor, iar vocile celor mai vulnerabile categorii ale societăţii să fie auzite în procesul de luare a deciziei. Buna guvernare este receptivă faţă de necesităţile curente şi viitoare ale societăţii.

• PARTICIPARE

Participarea, atât a bărbaţilor, cât şi a femeilor, constituie fundamentul unei bune guvernări. Participarea poate fi directă sau prin intermediul instituţiilor sau reprezentanţilor legitimi. De menţionat faptul că democraţia reprezentativă nu implică neapărat luarea în considerare a preocupărilor celor mai vulnerabile categorii ale societăţii în procesul de luare a deciziei.

• PRINCIPIUL STATULUI DE DREPT/SUPREMAŢIA LEGII

Buna guvernare presupune un cadru juridic favorabil aplicat în mod imparţial. De asemenea, buna guvernare implică protejarea deplină a drepturilor omului, în special, a drepturilor minorităţilor. Implementarea imparţială a legislaţiei se bazează pe o justiţie independentă şi caracterul imparţial şi incoruptibil a organelor de poliţie.

• TRANSPARENŢA

Transparenţa presupune că deciziile luate şi implementarea acestora este în concordanţă cu regulile şi normele existente. La fel,transparenţa implică circulaţia liberă a informaţiei şi disponibilitatea acesteia celor care sunt vizaţi de deciziile în cauză şi implementarea acestora. Informaţia este comprehensivă şi furnizată în forme şi prin mijloace uşor inteligibile.

• RECEPTIVITATE

Buna guvernare presupune că instituţiile şi procesele deservesc toţi factorii de interes într-un cadru rezonabil de timp.

• ORIENTARE SPRE CONSENS

Într-o anumită societate sunt implicaţi mai mulţi actori şi, evident, există tot atâtea puncte de vedere. Buna guvernare necesită medierea diferitor interese exprimate în societate pentru a atinge un consens larg asupra ceea ce este spre binele întregii societăţi şi a modalităţii de realizare a acestuia. De asemenea, buna guvernare presupune abordarea amplă şi de perspectivă a necesităţilor pentru dezvoltarea umană durabilă şi a căilor de realizare a acestor obiective.

• ECHITATE ŞI INCLUDERE

Prosperitatea unei societăţi depinde de asigurarea faptului că toţi membrii au rolul său şi nu sunt excluşi din stratul principal al societăţii.Aceasta presupune că tuturor grupurilor sociale, în special, celor vulnerabile, li se acordă şansa de a-şi îmbunătăţi sau menţine nivelul de bunăstare.