Rolul autorităților administrației publice locale

INTRODUCERE

Actualitatea temei investigate. Domeniile cercetate sunt susţinute pe principiul de egalitate în faţa legii, pe dreptate socială şi adevăr ştiinţific, al exercitării rolului activ din partea organelor puterii publice pentru realizarea dezideratelor din societate, al contradictorialităţii în raporturile dintre organele de control administrativ şi cetăţenii care se adresează instituţiilor publice pentru recunoaşterea şi respectarea drepturilor lor.

Dreptul ca ştiinţă îşi dezvăluie construcţia sistematic, prin normele sale care se structurează sub forma instituţiilor juridice. În acest cadru, răspunderea juridică este socotită instituţie centrală a dreptului, întrucât este strâns legată de finalităţile lui, fiind menită să-i asigure aplicarea şi realizarea propriu-zisă. Răspunderea administrativă ca ramură a răspunderii juridice, este considerată o instituţie relativ tânără, care pe masură ce apar noi tipuri de fapte ilicite, consumate în rândul puterii legislative, executive şi judecătoreşti, reclamă noi reglementări sancţionatorii, ca mijloc de asigurare a concordanţei în domeniul răspunderii administrative în raporturile dintre persoanele care conduc şi cei care sunt conduşi, precum şi între cei care judecă şi cei care sunt judecaţi.

Constatând că puterile statului prin reprezentanţii legali, nu urmăresc îndeobşte realizarea unor norme legislative şi regulamente proprii de organizare şi funcţionare a organizaţiilor profesionale din categoria puterii executive, judecătoreşti şi a altor organisme asimilate acestora, se propun în cadrul lucrării metode de eficientizare şi de punere în practică a conceptului de Consiliul raional din domeniile de activitate ale autorităţilor publice.

Consiliul raional este o autoritate colegială a administraţiei publice locale, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local ale oraşului sau municipiului.

Această autoritate, se bucură de un statut autonom, în sensul că ea deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţii locale şi hotărăşte cu privire la modul de realizare a acestora, fără vreun amestec din partea autorităţilor administraţiei publice de stat sau autorităţilor administraţiei publice raionale.

Autonomia locală în comune şi oraşe sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primari, ca autorităţi executive.

Calitatea primarului de organ executiv derivă atât din faptul că el este cel care răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local, cât şi din faptul ca el este cel care trebuie să pună în practică dispoziţiile privitoare la realizarea în colectivităţile umane de bază a legii şi a celorlalte acte normative.

Scopul cercetării. Scopul tezei constă în elucidarea importanţei în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea Consiliului Raional.

Scopul trasat se dimensionează într-un şir de obiective de realizarea consecutivă şi consecventă, ce ţin de:

- Noţiunea de consiliul raional;

- Alegerea şi componenţa consiliilor locale;

- Constituirea şi funcţionarea consiliului raional ş.a.

Conţinutul şi structura tezei. Teza este compusă din trei capitole, analizate după principiul general la special.

Capitolul I. Include în sine o succintă expunere, noţiunii generale privind consiliul raional.

Capitolul II. Constituirea şi funcţionarea Consiliului Raional.

Capitolul III. Actele consiliului raional.

În finalul tezei este prezentată o concluzie care vine să releve şi să reunească expunerea din capitolele anterioare, exprimînd efectiv, organizarea soluţionării litijiilor juridice, pe care le cuprinde această teză.

CAPITOLUL I. NOŢIUNI GENERALE CU PRIVIRE LA CONSILIUL RAIONAL ÎN REPUBLICA MOLDOVA.

1.1 Noţiunea de consiliu raional.

Profesorul universitar dr. Mihail Platon susţine că o administraţie publică, este „procesul de implementare a deciziilor politice şi ale aparatului autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi ale personalului implicat în acest proces.

Orice orînduire socială dintr-un stat suveran nu are ca scop mai nobil decît a folosi toată puterea şi toate resursele ca în ţară să domnească ordinea, să asigure inviolabilitatea frontierelor şi securitatea statului, susţine cultura, învăţămîntul şi ştiinţa naţiunii, libertatea şi drepturile cetăţenilor, a contribui la circularea veniturilor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor de funcţionare a organelor sale, a stimula administrarea domeniului public şi alte branşe pentru buna funcţionare a statului”.

Fiind chemată să satisfacă interesul general exprimat prin lege, administraţia publică constituie activitatea prin care se exercită legea.

„Colectivităţile locale reprezintă una dintre structurile fundamentale ale unui regim democratic. Cerinţa de a pune în practică principiile de bază ale autonomiei locale devine din ce în ce mai evident, autonomia locală este o realizare permanentă, lentă, depăşind mai multe trepte, chiar şi în ţările unde există de mult timp.

Acest proces se reliefează cu atît mai mult în ţările noilor democraţii. Nu se poate realiza şi dezvolta o autonomie locală într-o perioadă scurtă şi numai prin aplicarea practicii ţărilor cu mai multă experienţă”.