Geopolitica balcanilor

Balcani este o denumire istorică și geografică folosită pentru a descrie Europa de Sud-Est. Regiunea are aproximativ 550.000 km² și o populație de circa 53 de milioane de oameni.

Numele regiunii provine de la Munții Balcani, care încep din răsăritul Serbiei și travesează centrul Bulgariei.

Peninsula Balcanică (aşa cum este definită de linia Dunăre-Sava-Kupa)

Prima delimitare cu precizie a ariei balcanice aparţine şcolii germane de geografie, prin reprezentantul său Karl Kaser, care stabileşte drept graniţe ale acestui spaţiu Munţii Carpaţi la nord, Marea Egee la sud, Marile lonica şi Adriatica în vest şi partea europeană a Turciei în est. Aria ar cuprinde următoarele state: Slovacia, Ungaria, România (partea sudică), ţările din fosta lugoslavie, Albania, Grecia, Bulgaria şi porţiunea europeană a Turciei. Există însă şi o graniţa de nord tradiţională din punct de vedere geografic, care s-ar întinde de la golful Trieste până la râurile Sava şi Dunăre.

Peninsula Balcanică prezintă o serie de caracteristici de natura geopolitică prin care se diferenţiază de restul zonei de sud-est a Europei: o mare heterogenitate culturală, etnica şi confesionala (de exemplu, pe teritoriul Bosniei-Herţegovina se întâlnesc ortodoxismul, catolicismul şi islamismul, toate coroborate şi cu sistemele de valori conceptuale şi modurile de viaţă pe care le impun adepţilor), fragmentare politice pronunţată (pe o suprafaţă de cca. 40.000 km2 există 13 unităţi politico-teritoriale, Însumându-le atât pe cele recunoscute, cât şi pe cele nerecunoscute oficial), o dezvoltare economică scăzută comparativ cu vestul, centrul său nordul continentului, o poziţie remarcabilă de tranzit (face legătura între bazinul Mediteranei şi Orientul Apropiat, prin ruta maritimă Marea Mediterana-Marea Egee-Marea Marmara-Marea Neagră) şi faptul că de multe ori de-a lungul timpului a fost văzută mai mult ca un „obiect" în cadrul jocului pentru supremaţie al mărilor puteri politice şi econornice ale lumii 1. Caracteristica specială a Balcanilor ține de istoria zbuciumată și adeseori violentă a zonei precum și de relieful muntos. Regiunea a fost de-a lungul timpurilor la frontiera marilor imperii, fiind teatrul a numeroase războaie, invazii, cuceriri, revolte, confruntări între imperii, din timpul Imperiului Roman și până la ultimele Războaie din Iugoslavia. Tendințele manifestate în zonă pentru împărțirea în entități politice și militare rivale au dus la consacrarea termenului de "balcanizare", care sugerează violența, rivalitatea religioasă, confruntările etnice.

Toate aceste elemente au generat, de secole, conflicte mai mari sau mai mici, cu diverse mize, intre statele balcanice, fiecare dintre ele întorcându-se împotriva a cel puţin una din ţările vecine. Din lista acestor conflicte amintim următoarele:

• Turcia şi Grecia resimt în prezent tensiuni care au apărut încă din secolul al XlV-lea şi care acum se manifestă prin aspiraţia Turciei de a controla estul Mării Egee, precum şi Cipru;

• Turcia şi Bulgaria au neînţelegeri din cauza statutului minorităţii turce pe teritoriul Bulgariei;

1 Posea C-tin, Balcanii, zonă de interes geopolitic şi geostrategic, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 1999, p. 26.

• Bulgaria şi Grecia îşi dispută, cel puţin la nivel conceptual, partea de nord-est a Greciei, care, în urma Tratatului de la San Stefano (1878) şi în timpul celui de-al doilea Război Mondial a aparţinut Bulgariei;

• Bulgaria şi Macedonia au o problemă acută, de vreme ce bulgării consideră minoritatea macedoniana de pe teritoriul statului sau ca fiind parte a naţiunii bulgăre; cu toate că în prezent Bulgaria a recunoscut oficial existenta Republicii Macedonia, aceasta rămâne teritoriul pe care Bulgaria l-a revendicat cel mai intens în ultimele secole şi despre care pretinde în continuare că este o arie etnică bulgara;

• Bulgaria şi Serbia au o serie de divergente care pornesc tot de la idealul expansionist al Bulgariei, care pretinde anumite porţiuni din estul şi sud-estul Şerbiei (până la râul Morava);

• Grecia şi Macedonia se acuza reciproc, şi anume: Macedonia afirma că Grecia a ocupat în mod abuziv în 1912 aria ei etnică, după care a încercat o asimilare forţată a macedonenilor, iar Grecia nu recunoaşte minoritatea macedoneană de pe teritoriul său şi nu este de acord cu numele statului Macedonia (în ideea în care, pe viitor, Macedonia ar putea să revendice regiunea omonimă din nordul Greciei, unde locuiesc preponderent macedoneni);

• Grecia şi Albania au conflicte atât de ordin etnic, cât şi tentorial: Grecia este nemulţumită de statutul minorităţii greceşti din Albania, iar aceasta din urmă este de părere că partea nord-vestica a Greciei ar trebui să aparţină statului albanez;

• Albania şi Macedonia au o relaţie conflictuală asemănătoare cu exemplul anterior: Macedonia este nemulţumită de statutul macedonenilor din Albania, iar separatiştii albanezi îşi revendică nordul, vestul şi nord- estul Macedoniei;

• Albania şi Serbia se afla într-o stare conflictuală încă din 1912, din cauza dorinţei Albaniei de a anexa teritoriile locuite de albanezi din Serbia şi Muntenegru; relaţiile tensionate dintre sârbi şi albanezi constituie una dintre cele mai serioase probleme sociale şi politice din Balcani;

• Macedonia şi Serbia au o dispută bazată pe consideraţii istorice, deoarece, în timpul dominaţiei imperiului Otoman în zonă, actualul teritoriu al Macedoniei a fost locuit de sârbi.