Implicațiile Sociologice ale unui Atentat Terorist

ARGUMENT

Religia este considerată cea mai sensibilă valoare culturală a secolului XXI, prin care se identifică o persoană sau un grup social, având valori istorice comune. Relaţia construită între stat şi religie este un factor-cheie în sistemul politic din statele musulmane. Emergenţa actorilor islamici depinde de capacitatea acestora de a se erija în purtătorii de drept ai Cuvantului lui Allah.

În contextul globalizării, criza identitară suferită de statele islamice s-a agravat reflectându-se în deteriorarea relaţiilor internaţionale în contextul “cruciadelor în oglindă”. Implicaţiile acestui fenomen s-au facut simţite la toate nivelurile societăţii, relevând fractura civilizaţională dintre Orient şi Occident.

Din punct de vedere sociologic, studierea acestui fenomen şi-a dovedit utilitatatea creând premisele aproximării consecinţelor atacurilor teroriste, în ciuda faptului că, la nivelul aplicabilităţii, teoriile sociologice legate de potenţialul distructiv al unui atentat s-au dovedit a fi departe de realitatea din teren.

Cu scopul determinării cauzelor reacţiilor actorilor de pe scena internaţională in relaţie cu creşterea importanţei Orientului Mijlociu ca zonă geostrategică au fost realizate mai multe studii, printre care analiza implicaţiilor atentatului terrorist din Portul Aden este încă obiectul unei importante dezbateri.

O PERSPECTIVĂ SOCIOLOGICĂ ASUPRA

ROLULUI RELIGIEI: PETER BERGER

Sociolog luteran american, Peter Berger (născut în 1929 în Austria) este preocupat deopotrivă de sociologia modernităţii si de religie. Urmărind traseul clasic al teoriilor secularizării, Berger studiază trecerea de la organizarea tradiţională la societatea modernă pornind de la iluminismul secolului XVIII. Este perioada în care raţiunea şi experimentul practic au generat gândirea critică autonomă, ce a ajuns să domine treptat toate domeniile cunoaşterii. Aceasta a dus la descoperiri fără precedent in domeniul ştiinţelor exacte şi al tehnicii, conducând la „marea industrializare”. Unul din principalele implicaţii sociologice a fost fluctuaţia de populaţie din mediul rural în mediul urban, un fenomen fără precedent. Aceasta a generat, la rându-i, o nouă formă de organizare socială. Este ceea ce Berger numeşte modernizare, contribuţia sa originală constând de fapt în prezentarea şi analiza implicaţiilor acestui fenomen. Din perspectiva sa, urbanizarea (adesea forţată) generează în primă fază pluralizarea lumilor în care i se cere omului să se ‘deplaseze’.

Care sunt deci opţiunile pe care le au oamenii religioşi şi instituţiile religioase în modernitate? Cum se poate menţine credinţa în absolut într-o lume relativă? Din perspectiva lui Berger, prima opţiune (şi probabil cea mai dominantă în creştinismul occidental) este (1) compartimentalizarea, una din cele mai comune forme fiind familismul. Religia şi familia sunt cele două dimensiuni ale existenţei ce asigură omului modern sens într-o lume fără sens. Domeniul religiosului este restrâns la bisericile care îşi focalizează învăţătura pe predarea moralităţii individuale şi pe promovarea valorilor familiei. Viaţa publică îşi are regulile ei iar religia nu trebuie să fie implicată în ea altfel decât prin moralitatea indivizilor religioşi. De aici ostilitatea faţă de încercările mişcărilor religioase (creştine sau islamice, adesea etichetate drept fundamentaliste) care vor să aducă religia în sfera publică.