Universalitatea Marketingului

CAPITOLUL I

UNIVERSALITATEA MARKETINGULUI

Difuzarea larga a marketingului în cele mai diverse domenii ale activitatii umane îi scoate în evidenta, înca din primele decenii posbelice, o relativa universalitate (1), trasatura caracteristica pentru teoria ca si pentru practicile sale.

Pe fondul acestor trasaturi evidente, nu au lipsit însa exagerarile privind posibilitatile si efectele utilizarii lui. Este adevarat, ca marketingul introduce un demers stiintific în orientarea unor activitati practice, ca permite rationalizarea eforturilor si optimizarea efectelor: dar aceasta nu înseamna ca i se poate atribui conditia de ”panaceu universal” pentru dificultatile de aplicare.

Pe de alta parte, relativa sa universalitate nu semnifica o difuzare prin simpla multiplicare a unui model unic, prin copierea unor experiente pozitive anterioare. Nu poate fi vorba de un « export » al lui dintr-o parte într-alta a lumii, îndeosebi din partea de bastina. Teoreticianul francez Fr. Nepveu-Nivelle se pronunta pentru un « marketing a l ‘europeene », plecând de la observatia ca marketingul de peste ocean poate servi doar ca sursa de inspiratie, dar nu trebuie copiat(2).

1 C Florescu , V Balaure , St Boboc , I Catoiu , V Olteanu , N Ai Pop „Marketing” , Grup Academic de Marketing si Manegement , Bucuresti , 1992 , pag. 38

2 C Florescu , op cit , pag 83

Asadar, un prim argument în sustinerea universalitati îl constituie

penetrarea lumii, treptat, în toate sectoarele economice, în ultima vreme el

gasindu-si aplicabilitatea si în alte compartimente decât cele economice, ale vietii societatii. O asemenea extindere a condus la dezvoltari si clasificari în teoria marketingului si la îmbogatirea arsenarului sau de metode si tehnici, corespunzatoare noilor domenii de aplicatie.

În al doilea rând, universalitatea marketingului este argumentata de patrunderea lui în economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare. Desi a aparut în tari puternic dezvoltate economic, marketingul s-a dovedit acceptabil din punct de vedere teoretic si aplicabil practic si în alte tari, inclusiv în lumea tarilor aflate în curs de dezvoltare;

Poate fi adus drept argument, în sprijinul universalitatii marketingului afirmarea lui în orce tip de economie. Desigur, cadrul cel mai fertil s-a dovedit a fi cel al economiei de piata în toate variantele acesteia. Dar practica a aratat ca nici economia dirijata centrat nu a fost cu totul inpermeabila la viziunea si instrumentarul marketingului ; se întelege, ca într-o astfel de economie, spatiul de manevrat este mult mai limitat, practic el aflându-se în raport invers cu gradul de centralizare a economiei.