Impactul turismului asupra ecosistemelor din Parcul Național Retezat

Introducere

Relaţia turism-mediu ambiant are o importanţă deosebită, ocrotirea şi conservarea mediului ambiant reprezentând condiţia primordială de desfăşurare şi dezvoltare a turismului. Păstrarea unui nivel ridicat de calitate a resurselor naturale constituie condiţia necesară pentru perpetuarea şi dezvoltarea continuă a consumului turistic.

Activitatea omului, orientată spre valorificarea resurselor naturale, a afectat întotdeauna

starea factorilor de mediu. În trecut, interventia omului în modificarea condiţiilor de mediu era de proporţie redusă şi nu lăsa urme datorită capacităţii de regenerare.

În ultimele trei decenii s-a conştientizat faptul că diversificarea, accelerarea, globalizarea şi cronicizarea sunt trăsături dominante ale procesului de deteriorare a capitalului natural. Deteriorarea capitalului natural este un proces real, extrem de complex, de lungă durată şi cu o evoluţie strict dependentă de ritmul, formele şi forţele dezvoltării sistemelor socio-economice.

Incepând cu Conferinţa asupra Mediului, de la Stockholm din 1972, omenirea a început să recunoască faptul că problemele mediului înconjurător sunt inseparabile de cele ale bunăstării şi de procesele economice, în general. Astfel, s-a ajuns să se vorbească despre conceptul de “dezvoltare durabilă” care reprezintă un proces ce se desfăşoară fără a distruge sau a epuiza resursele, asigurând dezvoltarea.

Ca urmare a dezvoltării turismului, apare problema respectării echilibrului între solicitarea turistică şi capacitatea de absorbţie a acesteia de către mediu. Dacă zonele verzi (pădurile, parcurile şi rezervaţiile naturale), plajele, parcurile zoologice, oglinzile de apă şi chiar centrele culturale, monumentele istorice şi de arhitectură sunt depăşite în ceea ce priveşte capacitatea maximă de vizitare, calitatea turistică poate fi afectată.

Turismul are o contribuţie însemnată la menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, manifestându-se ca un factor activ al dezvoltării durabile, fiind în interesul său să se implice în această problemă şi să lucreze în cooperare cu celelalte industrii în asigurarea calităţii bazei de resurse şi a supravieţuirii acestuia.

Cadrul geografic general - Parcul Naţional Retezat

România are un capital natural deosebit de divers. Valoarea capitalului natural al României a impus de-a lungul timpului luarea unor măsuri de protecţie a naturii. În prezent, Reţeaua Naţională de Arii Protejate include un număr de 579 de arii protejate (între care 13 parcuri naţionale) ce reprezintă 5,18% din teritoriul României (1.234.710 ha). Trei dintre acestea sunt recunoscute internaţional ca Rezervaţii ale Biosferei in cadrul programului UNESCO – MAB, şi anume: Retezat, Pietrosu, Rodnei şi Delta Dunării.

Retezatul este cel mai complex şi mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaţilor româneşti. Originalitatea sa constă în existenţa unor spectaculoase creste alpine care depăşesc 2000 de m înălţime şi un relief sculptural, în care s-au imprimat urmele a două mari glaciaţii (Riss şi Würm), făcându-se remarcată existenţa unei puternice modelări climatice, sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină Borăscu, Râul Şes, Gornoviţa).

Parcul Naţional Retezat s-a înfiinţat în anul 1935 la iniţiativa profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădiii Botanice din Cluj-Napoca. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes naţional şi internaţional, fiind recunoscut ca Rezervaţie a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea Parcului Naţional Retezat se urmăreşte protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic şi peisagistic.

Începând din anul 1999, Parcul Naţional Retezat are administraţie proprie; din luna septembrie 2004 Parcul Naţional Retezat a devenit membru al fundaţiei PAN Parks, iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru reţeaua ecologică europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice de interes comunitar.

Situat în Carpaţii Meridionali, Judetul Hunedoara, Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 54400 ha şi o altitudine cuprinsa intre 800 si 2509 m. A fost infiintat pe suprafata initiala de 100 de kilometri patrati a fostului domeniu de vanatoare detinut de Casa Regala. Caprele negre erau protejate inca de pe atunci, pentru a fi apoi vanate, motiv pentru care de la inceputul veacului trecut fusesera stabilite zone in care pasunatul era interzis.

Flora si fauna sunt diversificate. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul Romaniei se regaseste in Retezat. Cele aproape 1.200 de specii de plante fac ca arealul sa fie renumit si in randul botanistilor. Interesul acestora pentru Retezat s-a manifestat inca din a doua jumatate a secolului al XVlll-lea.