Oman

O cercetare și evaluare detaliată a atracțiilor turistice a fost întreprinsă, ca un element major în pregătirea planului național de turism al Omanului. Acestea au furnizat o bază importantă în formularea programului și strategiei de dezvoltare.

Istoric

Sultanatul Omanului este localizat în colțul sud-estic al Peninsulei Arabe. Coasta sa de 1.700 de kilometri, are deschidere la Marea Arabiei; o extensie a Oceanului Indian, Golful Oman și Stramtoarea Hormuz, care reprezintă calea de acces spre Golful Persic. Țara cuprinde o varietate de caracteristici geografice ale munților, dealurilor și deșerturilor. Temperaturile pe timpul verii pot fi foarte ridicate, inclusiv în capitala Muscat, pe coasta de nord. Vara temperaturile sunt mai moderate în partea de sud, unde se află și al doilea oraș ca marime, Salalah datorită sezonului musonic. Media caderii ploilor este scazută, dar ocazional la munte pot cadea ploi toranțiale care pot provoca daune materiale considerabile. Oman are aproximativ 1,5 milioane locuitori, dintre care aproape toți sunt musulmani Ibadhi.

Țara are o istorie lungă și interesantă, din care rezultă multe dintre atracțiile sale turistice. Există numeroase exemple de așezăminte care dateaza din mileniul trei dinainte de Hristos. Cunoscută anterior sub numele de Magan, regiunea Nordică a produs și a exportat cupru, începând din 2000 î.Hr. și a continuat pană în prezent. Tamaia a fost produsă și exportată din regiunea sudică încă din secolul I î.Hr. Probabil, perșii au fost cei care au introdus tehnica de irigare subterană, cunoscută în Oman ca și sistemul falaj, în secolul 4 î.Hr. Acest sistem este folosit foarte mult în țară. Oman avea o reputație ca națiune de marinari. Există dovezi că s-au facut calatorii pe sucontinentul Indian încă din 1000 î.Hr. Din secolul șaptesprezece până în secolul nouăsprezece, Oman a devenit o putere colonială, ce a controlat Mombasa și Zanzibar – centre comerciale importante din Africa de Est. În secolul douăzeci, economia țării era bazată doar pe agriculturaă și pescuit, până a fost descoperit petrolul în 1967. Producția de petrol a schimbat semnificativ economia și a furnizat resursele unei dezvoltări economice rapide și a ridicat nivelul de trai al populației. Până recent, turismul internațional era inexistent în Oman. Vizitatorii străini erau primiți în țară doar pentru afaceri sau scopuri asemănătoare. În 1987, reglementările au fost facilitate astfel încât, au permis începerea vacanțelor turistice la o scară redusă. De asemenea, în acel an, turistilor aflați în vacanță le era permis să intre în țară fără viză din partea celorlate țări GCC (Consiliul de Cooperare din Golf). Până în 1990, 149.000 turiști de toate genurile au vizitat Omanul, însă proporția celor care veneau în vacantă, exceptându-i pe cei din țările GCC, era destul de redusă. Turiștilor de pe coasta golfului le place să viziteze, în special, sudul pe durata sezonului estival, relativ rece. Oman are câteva hoteluri excelente specializate pe călătoriile de afaceri în Muscat și Salalah, dar în altă parte cazarea turiștilor este limitată. Câțiva turoperatori și agenți de turism s-au stabilit în țară. Infrastructura national, este bine dezvoltată și încă se îmbunătățește în zonele mărginașe. Serviciile medicale, educaționale și altele sunt îmbunătățite cu rapiditate.

Pentru a diversifica economia și a reduce dependenta față de exportul de petrol, Oman a decis să dezvolte turismul pornind de la un fundament bine stabilit. Atenția turismului ar trebui să se axeze în mod inerent pe atracțiile mediului înconjurător, dar și pe cele culturale, ale țării. Atitudinea în ceea ce privește turismul este una precaută. Deși beneficiile potențialului economic din turism sunt recunoscute, atât guvernul, cât și locuitorii în general, susțin că această creștere a turismului trebuie să facă parte dintr-un cadru planificat, care caută să protejeze mediul înconjurător și să păstreze valorile culturale. Turismul în perioada iernilor însorite, nisipului și mării, ar trebui evitat în totalitate. Dezvoltarea turismului care are loc, va fi monitorizată cu atenție pentru a i se determina efectele socio-culturale și de mediu.

Abordarea planificării turistice

Planul turistic al Omanului este unul ușor de înțeles (UNDP și WTO. 1991. Planul național de turism-Sultanatul Oman. Madrid: WTO). Este axat pe obiective specifice, prevăzute în plan, după cum urmează:

• Dezvoltarea unei strategii de turism care să prezinte atracțiile deosebite ale Sultanatului în relație cu piețele interne și internaționale.

• Maximizarea beneficiilor din potențialul economic al turismului în limitele impuse de nevoia protejării valorilor culturale și de mediu.

• Ofera oprtunități de diversificare a economiei și de reducere a diferențelor economice regionale.

Planul studiază toate componentele turismului, inclusiv elementele instituționale. Analizele de piață includ obiectivele stabilite de sosiri turistice pe o perioadă de cinci ani până în 2005. Aceste obiective sunt influențate de turiști aflați în vacanță, de diferite tipuri – internaționali, expatriați ai Golfului și cetățeni GCC în vacanță în Oman. De asemenea, obiectivele precizează diferite tipuri de călători de afaceri – internaționali, expatriati ai Golfului, Arabi din Golf și oameni de afaceri din Oman. S-a anticipat că oamenii/turiștii de afaceri vor depăși numeric semnificativ, turiștii de vacanță până în 2005. Pe baza obiectivelor pieței, sunt proiectate necesitățile de cazare. Oportunitățile de dezvoltare și constrângerile sunt identificate, evaluându-se și scenariile alternative de dezvoltare. Planul stabilește în avans indicațiile pentru formularea strategiei de dezvoltare preferate.