Vestigii Arheologice și Istorice în Muntenia

A R G E D A V A

Situată în linie dreaptă la 10 Km Sud-Vest de Casa Poporului, Capitala de început a Statului Dac Centralizat făurit de Burebista, Argedava, reprezintă astăzi un promontoriu, căruia i se spune Nucet ; o movilă ce înaintează ca o săgeată spre albia Argeşului, pe malul drept al acestuia, la care ajungi prin traversarea Comunei Popeşti-Novaci, denumită Popeşti, şi notată pe hartă în Judeţul Giurgiu.

Platoul Nucetului măsoară 160 m lungime de la Nord la Sud, 120 m lăţime de la Est la Vest şi are o înălţime de 20 m. Fortificaţiile sunt amplasate în partea de Sud-Sud-Est şi Vest-Sud-Vest de Nucet. Promontoriul Nucetului are 6 niveluri de civilizaţie, fiind locuit neântrerupt pâna în zilele noastre. Nucetul este numai creştetul unui complex de cetăţi getice întinse pe o rază de cel puţin 17 Km, de la Grădinari - Ogrezeni şi până la Adunaţii Copăceni, puternice fortificaţii construite pe structurile străvechi ale unor aşezări, ale căror datare depăşeşte 10.000 de ani, socotiţi de la anul de graţie în care scriem aceste rânduri, adică 2002 conform calendarului creştin.

Studiate în teren, movilele de astăzi se dovedesc a fi Ro-vine-le “din câmpii“ la care face referire Mihai Eminescu, fortificaţii pe linia Argeşului, folosite mii şi mii de ani ca linie de apărare a Ţării Zeilor, în spatele Okeanului Potamos, pe direcţia Centrului Spiritual al Ţării.

Aici identificăm, şi noi, desfăşurarea bătăliei de la Ro-vine a lui Basarab Mircea zis “Cel Bătrân”, tot în aceste locuri şi Mihai Voevod Pătraşcu fiul Teodorei – Basarab, zis “Cel Viteaz” – Reunificatorul, şi-a concentrat forţele armate împortiva invadatorilor străini la Ogrezeni, unde şi-a format “ogreziile”, adică batalioanele, iar la Gorneni, în apropiere, a fost dat semnalul de luptă.

Ultimul Basarab, Constantin Brâncoveanu, pentru a proteja Argedava şi împrejurimile sacre cu pădurea Novăceanca, a ridicat nenumărate biserici pe care le-a înzestrat cu pământ şi păduri, în felul acesta urmărind protejarea acestor locuri.

Astfel, biserica din Nucet este ridicată de Domnul Constantin Brâncoveanu la 1688, ornată cu splendidul brâu brâncovenesc, sursă de inspiraţie a lui Constantin Brâncuşi pentru Coloana Infinitului. Deasupra altarului acestei biserici au existat doi dragoni. Astăzi mai poate fi admirat numai unul singur.

Alegerea nu credem că a fost deloc întâmplătoare, locul cu pricina fiind un important centru ecleziastic în secolul al V e.n., aşa după cum ne arată şi numele ce-l poartă … Popeşti ( Popii din Nucet ). Denumirea de Nucet foarte posibil se trage de la Sfântul Nicetas care a întemeiat în Dacia, la … Angesem, un episcopat ridicat la rang de Mitropolie în sec. VI, alături de Episcopia de Milcov. Denumirea de Novaci, face trimitere la “uriaşi”.

În apropiere, pe o altă Ro-vină, în Comuna Mihăileşti, încă o biserică brâncovenească ridicată în anul 1712, azi năpădită de “investitori” care i-au smuls pământul dăruit de marele Domn, ne arată măreţia locului. Cimitirul de lângă biserică, astăzi mai mult devastat, mai păstrează încă cruci având pe ele desenate … Soarele. Deasemenea, în satul Novaci, Comuna Popeşti, o altă biserică veche protejează încă un alt loc sacru.

Argedava a fost aleasă, în mod neinspirat, drept loc de conac, de unii fanarioţi, dispăruţi fulgerător în străfundurile cetăţii cu tot cu castelele lor efemere.

Anunţată de Cezar Boliac în 1869, cetatea Argedava a început a fi “cercetată” de către arheologi, neîntrerupt, pâna în zilele noastre.

Astfel, Vasile Pârvan, cel ce identifică Argeşul ca fiind Argessis din vechime, îşi extinde săpăturile de la Piscul Crăsanilor la Argedava în anul 1926. Sapă şi … moare în anul 1927, nu înainte de a fi convins că a descoperit cetatea de scaun a lui Burebista.

După această dată, monopolul săpăturilor l-a avut Dinu V. Rosetti.

Decretul în cinstea lui Acornion descoperit la Balcic şi controversele în jurul acestui document au avut darul să încurce iţele descifrării primei capitale a lui Burebista. Aşa e când vrei să demonstrezi că … găina a precedat oul.

Argedava a mai fost vizitată şi transformată în şantier arheologic şi de distinsa familia Vulpe : Radu, Ecaterina Dunăreanu-Vulpe iar mai apoi Alexandru. Renumiţii arheologi identifică, fără dubii, cetatea de la Popeşti cu Argedava, fapt prea bine cunoscut de localnici de la moşii lor.

Astfel, partea de Nord a Nucetului ( Curtea Princiară ) şi vestul Nucetului ( Necropola Zeilor ) au revenit lui Dinu V. Rosetti, iar partea de Est şi Sud-Est cu cele două palate plus clădirea cu absidă au revenit arheologilor Ecaterina Dunăreanu Vulpe şi Radu Vulpe. Ulterior întreg Nucetul a fost devastat.

Săpături recente au efectuat, din anul 1990, Nona Pălincaş şi Calista Fischer. Rezultatul cercetărilor arheologice s-au concretizat într-o comunicare de specialitate, “Evaluare arheologică a probelor C14 din cetatea de la Popeşti (România) fondată în perioada târzie de bronz “ – 2000.

Vizionările din teren ne-au demonstrat stadiul avansat de ruină în care se află cetatea, total neprotejată împotriva intemperiilor, lăsată la voia întâmplării şi hazardului.

- Nucetul şi toate Ro-vine-le de pe aliniamentul Grădinari – Ogrezeni –

Adunaţii Copăceni au fost ridicate de “uriaşi care au cărat pământul cu poala“.

- Nucetul este numai creştetul Argedavei, cetatea de scaun a lui Burebista, decapitat în satul Buda din apropriere în anul 44 i.e.n., 5464 ani socotiţi de noi, luând drept referinţă inscripţia de la Biserica Curtea de Argeş, de pe mormântul lui Neagoe Basarab, unde marele domnitor cărturar ne arată că a săvârşit această mănăstire la anul 7025, informaţie care actualizată, dovedeşte că astăzi suntem în anul 7510.

- Înainte de cel de al doilea război mondial, în Nucet au fost aduşi mai

mulţi deţinuţi, păziţi de militari care i-au pus pe aceştia să sape în cetate.

Săpăturile arheologice au reînceput în anul 1946, dar cu mare

intensitate din 1950 până în 1954 şi cu o largă asistenţă internaţională. La aceste săpături au fost folosiţi localnici sub pază, ca muncitori cu ziua la săpat, plătiţi cu … 8 lei pe zi. Copiii săraci erau folosiţi la strângerea şi curăţarea diverselor obiecte dezgropate, precum şi a unor oseminte umane de oameni … uriaşi, apreciaţi de localnici ca având o înălţime de peste 5 m. Astfel au fost deshumaţi din Nucet, “Necropola Zeilor”, vestul cetăţii, scheletele a peste … 80 de “uriaşi”.

Această din urmă informaţie am găsit-o şi la Măriuţa, altă cetate geto-dacă, în urma discuţiilor purtate cu un localnic ce a săpat în cetate. Localitatea Măriuţa este situată în Judeţul Calăraşi, unde au fost deshumate trei schelete de uriaşi, dintre care unul făra cap. Săpăturile au fost coordonate în acest punct arheologic de către profesorul Simon Mihai, dispărut în anul 1990, în condiţii neclare. Despre acest loc deosebit de important pentru cunoaşterea celor mai îndepărtate timpuri, vom prezenta ulterior un material complet.

- “Arheologii” din Argedava, “cu mâinile la spate, vorbind când în

româneşte când în altă limbă”, au pus copiii săraci, în special fetiţele, să spele “ciotoaiele” şi “căpăţânile ăle mari”, după care minorii erau puşi să le bocească. Întrebaţi de localnici, “arheologii” le-au spus că acei “uriaşi” sunt Jidovii (!?).