Metode Moderne de Instruire și Perfecționare a Personalului

1. Introducere

Dintre toate resursele, cele umane, “vii” sunt esenţiale pentru organizaţie, deoarece omul este singurul creator de valoare. Din acest motiv Jean Bodin aprecia încă din 1583 că „nu există altă bogăţie decât oamenii”.

În noua economie şi în societatea cunoaşterii, bazată pe inteligenţa şi creativitatea umană, bunurile intangibile precum cunoştinţele şi managementul informaţiei şi cunoaşterii devin noul nucleu al competenţelor. În economia tradiţională factorii de producţie erau pământul, munca şi capitalul în timp ce în noua economie cunoaşterea devine componentă esenţială a sistemului contemporan de dezvoltare economică şi socială [4].

În contextul procesului de globalizare conceptele moderne e-economics şi comerţ electronic reclamă apelarea la un nucleu al competenţelor unde cunoaşterea este principala forţă motrice. Noua economie presupune acordarea unui interes sporit aşa-numitei societăţi a cunoaşterii, angajatului/salariatului, capitalului intelectual, iar tehnologia multimedia poate fi utilizată de companii mai mici sau mai mari ca instrument de comunicare, apropiindu-se de clienţi sau furnizori şi câştigând prin aceasta un avantaj competitiv distinct.

Pregătirea personalului unei societăţi a fost puternic influenţată de noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, cele mai reprezentative fiind tehnologiile multimedia şi Internetul. De asemenea, o amploare tot mai mare a avut-o învăţământul la distanţă (e-learning). Aceasta deoarece, pe de o parte, sistemul de învăţământ este supus unor evidente restricţii de ordin calitativ şi cantitativ, şi pe de altă parte, tot mai puţini oameni doresc să urmeze cursuri standard, rigide, care nu corespund traseului lor profesional. Aceste două restricţii majore sunt atenuate de instruirea virtuală, ca formă a învăţământului la distanţă, prin care serviciile educaţionale sunt accesibile publicului larg prin intermediul noilor tehnologii info-comunicaţionale amintite anterior şi care asigură eficientizarea procesului de transmitere şi obţinere a cunoştinţelor şi competenţelor. Astfel, procesul de organizare a sistemului de instruire virtuală poate fi reprezentat conform figurii nr. 1.

Aplicaţiile multimedia au cunoscut în ultima perioadă o dezvoltare fără precedent. Începând

cu prezentarea de produse, firme sau activităţi, până la interfeţe multimedia pentru aplicaţii economice şi de la baze de date sau enciclopedii, până la software de instruire, multimedia a revoluţionat modul de comunicare al informaţiilor.

Figura nr. 1. Procesul de organizare a instruirii virtuale

Studiile unor cercetători [5] arată că oamenii reţin 20% din ceea ce aud, 40% din ceea ce văd şi aud şi 75% din ceea ce văd, aud şi fac. Aceste constatări arată că tehnologia multimedia este de departe o metodă de comunicare mai directă şi mai completă decât un singur canal de comunicare a informaţiei utilizând doar textul sau vocea. Ca o tehnologie de comunicare eficientă, multimedia are o valoare semnificativă în aplicaţiile de formare, educaţie, prezentarea unor produse sau comunicarea în afaceri.

2. Definirea conceptului şi evoluţia fenomenului

Multimedia reprezintă un instrument de instruire puternic, care poate fi încadrat într-un sistem de formare profesională alături de alte instrumente. Produsele multimedia integrează text, sunet şi imagini putând fi comercializate pe CD sau procurate prin Internet. Organizaţiile pot să-şi creeze propriile produse multimedia de instruire, pe care să le facă disponibile pe Intranet sau pot apela la firme specializate.