Elaborarea Chestionarului

1. Reperele de bază ale procesului de elaborare a unui chestionar

Conceperea chestionarului reprezintă o activitate de maximă importanţă pentru orice ce cercetare bazată pe o anchetă prin sondaj.

Crearea unui chestionar este o activitate complexă care, în esenţă, urmăreşte obţinerea informaţiilor primare necesare cercetării, cu un nivel minim de erori.

Conceperea unui chestionar adecvat obiectivelor cercetării ştiinţifice a fenomenelor de marketing, trebuie să răspundă la o serie de cerinţe exprimate prin următoarele întrebări:

a. ce trebuie să întrebăm ?

b. cum să formulăm întrebările ?

c. care trebuie să fie ordinea de aranjare a întrebărilor ?

d. cum se prezintă legăturile dintre întrebări ?

e. care modalitate de prezentare a chestionarului va servi cel mai bine obiectivelor cercetării ?

f. cum trebuie pretestat chestionarul ?

Conceperea chestionarului se leagă, în primul rând, de modul de definire a problemei de cercetat. De aici rezultă informaţiile care urmează a fi obţinute pe baza răspunsurilor la întrebările din chestionar. Modul de comunicare utilizat în culegerea informaţiilor va influenţa, de asemenea, conceperea chestionarului. În conceperea chestionarului mai trebuie să se ţină seama şi de metodele de analiză statistice ce se preconizează a fi utilizate în procesul de analiză a datelor.

Un chestionar adecvat scopurilor cercetării trebuie să fie relevant şi să dispună de acurateţe. Un chestionar este relevant atunci când sunt culese numai datele necesare rezolvării problemei de marketing avute în vedere. Acurateţea chestionarului presupune ca informaţia obţinută să fie fidelă, validă şi precisă.

2. Redactarea chestionarului

Redactarea chestionarului are în vedere stabilirea întrebărilor luând în considerare conţinutul, tipul şi modul lor de formulare.

Sub aspectul conţinutului întrebărilor, acestea trebuie să asigure culegerea datelor necesare pentru a putea răspunde obiectivelor cercetării. Întrebările pot avea în vedere două mari categorii de fenomene:

- fenomene mentale, care nu pot fi observate în mod direct : opinii, atitudini, intenţii etc.

- comportamente, care, teoretic, pot fi observate, dar este mai practic şi economic de a le măsura pe baza răspunsurilor la întrebări.

Un chestionar cuprinde mai multe tipuri de întrebări, definite în raport cu diferite criterii. În acest sens, o primă clasificare a întrebărilor, în funcţie de modul în care i se cere subiectului să răspundă, indică existenţa întrebărilor deschise şi a întrebărilor închise.

Întrebările deschise sunt acelea care presupun un răspuns aşa cum crede de cuviinţă subiectul. El are deplina libertate de a da un răspuns aşa cum gândeşte.

Exemplu: La ce vă gândiţi când priviţi această reclamă? sau: Care sunt, după opinia dv., avantajele cumpărării unei asigurări de viaţă ? Ce puteţi spune despre desingul produsului A ?

Întrebările deschise de genul celor prezentate mai sus sunt deosebit de utile în cazul unor cercetări exploratorii, ele servind, printre altele, la formularea ipotezelor cercetării şi la identificarea unor idei noi.

Întrebările deschise favorizează răspunsurile spontane şi chiar neaşteptate. Ele oferă subiecţilor posibilitatea de a-şi exprima un punct propiu de vedere în legătură cu un aspect sau altul, ceea ce îi poate atrage şi, în acelaşi timp, stimula să participe la realizarea anchetei. În acelaşi timp întrebările deschise prezintă şi unele neajunsuri şi anume: fiind puşi în faţa unei întrebări la care nu s-au aşteptat, unii subiecţi nu doresc să răspundă sau, dacă o fac, răspunsurile lor pot fi superficiale sau chiar incorecte. Pe de altă parte, existând multe variante de răspunsuri, se îngreunează procesul codificării precum şi cel de analiză şi interpretare.

Întrebările închise îl pun pe subiect în situaţia de a indica unul sau mai multe din răspunsurile posibile propuse. Întrebările închise sau cu alternative pot fi:

a. întrebări simple, cu răspunsuri de tipul da sau nu :

- Aveţi apartament proprietate personală?

Uneori, alături de cele două alternative dihotomice se introduce şi alternativa neutră nu cunosc sau nu ştiu când se presupune că proporţia subiecţilor care pot da răspunsuri de acest gen este ridicată.