Turismul rural în zonă Bran-Moeciu

1. COMUNA MOECIU. ASPECTE GENERALE

Comuna Moeciu este situată în centrul ţării, la extremitatea sudică a judeţului Bra¬şov, între masivele Piatra Craiului şi Bucegi, în culoarul Rucăr-Bran. Aflată la o alti¬tu¬dine cuprinsă între 800 şi 1200 m, ocupă o suprafaţă de 103,4 km, cu o populaţie de 5.575 locuitori şi dispune de o suprafaţă împădurită de 5482 ha.

Această aşezare a fost ates¬tată documentar în anul 1405, în cadrul acesteia existând ca monumente istorice de artă şi arhitectură: Biserica ortodoxă-romană “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII şi “Adormirea Maicii Domnului”, din1818.

Comuna Moeciu face parte din unitatea geografică social-economică a locali¬tă¬ţi¬lor brănene. Este situată la 30 km distanţă de reşedinţa de judeţ – Braşov –, pe DN 73 şi are în com¬po¬nenţă şase sate care au fuzionat în 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Măgura şi Peştera. Accesul în Moeciu din Bucureşti pe drumul eu¬ropean E60, dis¬tan¬ţa între localităţi fiind de 182 km. Accesul pe cale ferată se face fo¬lo¬¬¬si¬nd re¬ţea¬ua Bu¬cu¬reşti-Braşov (166 km) şi Braşov-Zărneşti (cca. 30 km). Cât priveşte ac¬¬cesul cu au¬to¬bu¬zul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecările efectuându-se zil¬¬nic, din 30 în 30 de minute, sâmbăta şi duminica din oră în oră, deşi nu este foarte con-for¬tabil şi circulă cu viteză relativ redusă.

Profilul de bază al comunei este unul agricol, în special zootehnic, şi este dat de ocupaţiile pas¬-torale ale locuitorilor, de altfel vestiţi crescători ai ovinelor şi bovinelor). De-a lungul timpului locu¬i¬to¬rii acestei aşezări şi-au câştigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din reţete stră¬vechi. Comuna este slab industrializată, sectorul de stat fiind reprezentat în trecut de trei so¬cie¬tă¬ţi ce activau în domeniul transportului de călători, întreţinerii păşiunilor şi ex¬plo¬¬atării fondului forestier.

Clima din zona Moeciu este temperată de depresiune intramontană caracterizată prin veri ră-coroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este de 5°C, iar în zonele ve¬cine se înregistrază valori cuprinse între 4°C (Rucăr), 7°C (Braşov), 8°C (Câm¬pu¬lung). În lu¬¬na iulie, care este cea mai călduroasă din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar în luna ianuarie temperatura variază între -10 şi -15°C. Zona Moeciu es¬te bogată în pre¬¬cipitaţii, nu¬mărul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. În sezonul rece, nu¬¬mărul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile¬/¬a¬n, iar grosimea stratului de ză¬pa¬¬dă este de 40-50 cm. Vân¬turile pre¬do¬mi¬na¬n¬¬te în zonă au o viteză de 3-5 m/s.

Deschiderea depresiunii către capete condiţionează permanenta mişcare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe văile adânci ale râurilor. Sunt prezente şi bri¬¬zele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termică redusă, adă¬post de vânturi puternice, umezeala relativ redusă, strat de zăpadă bogat şi îndelungat, in¬solaţie ridicată cu valenţe turistice deosebite.

Reţeaua hidrografică este bogată, caracterizată în general de prezenţa cursurilor de apă temporară. Întreg teritoriul se încadrează în bazinul hidrografic al râului Turcu, aflu¬¬¬ent al râului Bârsa.

Fauna: pe crestele montane cu deosebire în Bucegi şi Piatra Craiului turiştii pot ad¬¬¬mira capra neagră. Dintre mamiferele cu valoare cinegetică amintim: ursul, lupul, vul¬pea, mistreţul, veveriţa, căpriorul, râsul, toate fiind ocrotite.

Avifauna este reprezentată de cocoşul de munte, acvila de munte, ciocănitoarea, mier¬la, cinteza, piţigoiul. În apele de munte trăiesc păstrăvi, scobari, clean şi boiştean.

Flora: altitudinea culoarului încadrează Moeciul în zona pădurilor de fag, care la li¬¬mita inferioară se află în amestec cu gorunul iar la partea superioară cu coniferele. Pă¬duri compacte de

molid sau în amestec cu fag, brad apar în masivul Leaota, Piatra Cra¬iu¬lui, Munţii Bucegi îndeosebi în versanţii nordici. Ca urmare a populării îndelungate, re¬gi¬u¬¬nea a fost puternic despădurită, pajiştile şi fâneţele luând locul codrilor de altădată.

Dintre plantele medicinale care se găsesc în zonă sunt: sunătoarea, muşeţelul, coa¬¬da şoricelului. Pentru iubitorii de zmeură şi mure, Moeciu este o destinaţie ideală. Nu lip¬sesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, vişini, cireşi.

Cadrul natural prezintă particularităţi deosebite, datorită îmbinării armonioase a di¬¬¬¬fe¬ritelor forme de relief (munte înalt, platou, forma vălurită de-a lungul râurilor şi vă¬I¬lor ce străbat terenul modelat de o reţea hidrografică bogată), toate acestea creând un va¬lo¬¬¬ros potenţial economic şi turistic, slab exploatat până în prezent. Zona montană în care este amplasată comuna Moeciu, între cele două parcuri naţionale Bucegi şi Piatra Cra¬iu¬lui, creează condiţii favorabile organizării şi dezvoltării turismului rural. Ca puncte de at¬rac¬¬ţie pentru turişti se enumeră obiectivele: Peştera Liliecilor, Cheile Moeciului, Pră¬pas¬¬ti¬ile Măgurei, etc.

2. BOGATIA CULTURAL – ISTORICA A ZONEI BRAN – MOECIU

Comuna Moeciu păstrează o instalaţie tradiţională pentru prelucrarea lânei, o pi¬vă, un joagăr, o moară, acestea numărându-se printre puţinele piese originale rămase în Ro¬¬¬mânia. Satul Peştera reprezintă un alt punct de atracţie prin existenţa “Peşterei cu li¬li¬eci”. Satul Măgura atrage turiştii prin casa tradiţională Runceanu, construită în totalitate din lemn, în vreme ce satul Şimon este o localitate recunoscută prin portul popular, ţe¬să¬tu¬ri, împletituri din lână şi arta cojocăritului.

- Vecinătatea Castelului Bran, precum şi toate aceste valori culturale şi istorice re¬pre¬zintă atractive destinaţii pentru turiştii ce vizitează zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment în istorie străină de practicile turismului rural, însă începând cu anul 1994 ace¬astă formă de turism a fost aplicată într-o manieră organizată prin sprijinul Aso¬ciaţiei na¬ţionale de turism rural, ecologic şi cultural - ANTREC, în zona Bran – Mo¬e¬ciu activând prin¬cipala filială a asociaţiei coordonată de Mioara Stoian.