Gestiunea Financiară a Întreprinderii

Întreprinderile evoluează într-un mediu financiar care oferă instrumente şi posibilităţi de acţiune specifice, dar le impun în acelaşi timp şi anumite constrângeri. Aceste oportunităţi şi constrângeri generate de mediul financiar permit, de altfel, definirea obiectivului gestiunii financiare.

Conţinutul gestiunii financiare poate fi abordat prin referinţă la obiectul său, sarcinile fundamentale care i se cuvin, responsabilităţile operaţionale care sunt încredinţate specialiştilor din domeniul finanţelor.

Obiectul gestiunii financiare este acela de coordonare a relaţiilor dintre componentele mediului financiar al întreprinderii.

Mediul financiar al întreprinderii constituie un ansamblu de procese care antrenează cinci categorii distincte de componente:

1. Instrumente de plată, de finanţare şi de acoperire a riscului. Aceste active constituie titluri financiare, respectiv documente reprezentative de drepturi de proprietate sau de drepturi de creanţă, deţinute de o persoană asupra altei persoane.

2. Instituţii financiare specializate – bănci, societăţi financiare, intermediari specializaţi în tranzacţii bursiere;

3. Pieţe de active financiare. Anumite pieţe asigură un rol de finanţare a întregii economii (este cazul pieţelor bursiere), altele au un rol esenţial de refinanţare a instituţiilor financiare (este cazul pieţelor monetare), altele intervin în acoperirea riscurilor financiare (cazul pieţelor de opţiuni şi pieţelor de contracte financiare la termen);

4. Proceduri juridice de reglare. Tranzacţiile financiare şi activitatea instituţiilor şi pieţelor sunt guvernate de dispoziţii juridice şi tehnice care definesc regulile formale ale practicii financiare (dispoziţii care vizează organizarea şi reglarea comportamentului financiar al primelor trei componente).

5. Variabile de reglare. Aceste variabile ce influenţează acţiunea întreprinderii şi a partenerilor acesteia includ, de exemplu, rata dobânzii, care reglează raporturile între împrumutători şi împrumutaţi, cursul de schimb, care reglează schimburile între monedele naţionale, cotaţiile, care fixează preţurile activelor financiare ce fac obiectul tranzacţiilor.

În concluzie, obiectul gestiunii financiare poate fi definit, prin referinţă la cele cinci componente ale mediului financiar, astfel: “gestiunea financiară trebuie să asigure coordonarea instrumentelor sau activelor financiare, a variabilelor şi a procedurilor de reglare, în vederea realizării relaţiilor cu partenerii financiari întâlniţi pe pieţele financiare”.

Gestiunea financiară constituie deci un ansamblu de metode de analiză şi de tehnici operative care permit întreprinderilor şi altor organisme să-şi asigure pătrunderea eficace în mediul lor financiar.

Gestiunea financiară poate fi definită ca un ansamblu de decizii şi activităţi, care concură la ajustarea şi reglarea fluxurilor financiare şi a fondurilor, la administrarea resurselor financiare ale unei instituţii.

Reprezentând finanţele la nivelul întreprinderii, gestiunea financiară, la modul cel mai general, exprimă:

- pe de o parte funcţia de repartiţie în formarea capitalurilor, în alocarea şi folosirea lor în scopul realizării obiectivului întreprinderii;

- pe de altă parte, funcţia de control în utilizarea eficientă a resurselor financiare, în concordanţă cu prevederile din planurile financiare, cu respectarea regulilor generale financiar-contabile şi fiscale şi a cadrului juridic în vigoare.

Conţinutul gestiunii financiare este legat nu numai de dezvoltarea sistemului financiar global, ci în egală măsură, este determinat de însăşi dezvoltarea întreprinderii (lansare, creştere, maturitate, declin). În diferitele etape ale ciclului de viaţă, întreprinderile se confruntă cu nevoi de finanţare specifice.

Finanţele pot face, în primul rând , obiectul unei practici de întreprindere, deci implicit şi explicit obiectul unei acţiuni spre atingerea unui obiectiv bine precizat. Obiectivul primordial este maximizarea valorii întreprinderii, deci creşterea averii acţionarilor.

Rolul gestiunii financiare este de a stăpâni totalitatea mijloacelor şi instrumentelor de atingere a acestui obiectiv.