Cuprins
- INTRODUCERE
- Cuvinte cheie
- CAPITOLUL I.
- MONEDĂ, LICHIDITATE, PATRIMONIU
- 1.1. Elemente definitorii, evolutii si interdependente
- 1.2. Dematerializarea monedei si inovatia financiară
- 1.3. Moneda neutră si moneda activă, în teorie si practici
- 1.3.1. Scurtă incursiune
- 1.3.2. Teoria cantitativă traditională
- 1.3.3. Variante moderne ale teoriei cantitative
- 1.3.4. Banii în teoria keynesistă
- 1.3.5. Teoria monetaristă
- 1.3.6. Consideratii actuale
- 1.4. Masa monetară - locul monedei în ansamblul activelor financiare
- 1.5. Contrapartidele masei monetare si riscuri asociate
- 1.6. Creatia monetară si multiplicatorul creditului
- Teste de autoevaluare si control
- CAPITOLUL II.
- ORGANIZAREA MONETARÃ LA NIVEL NAłIONAL
- 2.1. Organizarea monetară în evolutii, semnificatii si structuri
- 2.2. Unitatea monetară
- 2.3. Tipologia sistemelor monetare în functie de etalonul monetar
- 2.4. Mecanisme de stabilizare în cazul sistemelor bazate pe moneda cu valoare
- integrală
- 2.5. Modul de batere, emisiune si circulatie a monedei fără valoare integrală
- 2.6. Convertibilitatea monetară
- 2.7. Sistemul monetar al României – repere definitorii în epoca modernă
- CAPITOLUL III.
- SISTEMUL MONETAR INTERNAłIONAL SI ORGANISME REPREZENTATIVE -
- MECANISME DE CREDITARE
- 3.1. Evolutia sistemului monetar international
- 3.2. Drepturile speciale de tragere – solutii si alternative
- 3.3. Organisme financiar-bancare internationale
- 3.3.1. Participarea României la FMI si BIRD
- CAPITOLUL IV.
- SISTEM MONETAR EUROPEAN SI UNIFICARE MONETARĂ
- 4.1. Initiative si realizări în spatiul european
- 4.2. ECU si mecanisme de finantare europeană
- 4.3. Dezideratul unificării monetare a Europei
- 4.4. Influente ale utilizării monedei unice europene
- 4.5. Institutii europene si rolul lor monetar
- CAPITOLUL V.
- MECANISMELE FINANCIARE SI CREDITUL
- 5.1. Intermedierea financiară si elementele definitorii ale creditului
- 5.2. Capitalul de împrumut si trăsăturile raportului de credit
- 5.3. Rolul si functiile creditului
- 5.4. Sursele creditului
- 5.5. Tipologia creditului
- Teste de autoevaluare si control
- CAPITOLUL VI.
- CREDITUL COMERCIAL SI EFECTELE DE COMERł
- 6.1. Elemente de gestiune a creditului comercial
- 6.2. Functii ale creditului comercial
- 6.3. Cambia si biletul la ordin
- 6.4. Operatiunile de factoring
- Teste de autoevaluare si control
- CAPITOLUL VII.
- FINANłAREA PRIN CREDIT BANCAR
- 7.1. Caracteristici ale creditului bancar
- 7.2. Finantarea durabilă a economiei prin credit bancar
- 7.3. Creditul bancar pe termen mediu mobilizabil
- 7.4. Decizia de creditare bancară – elemente generale
- 7.5. Garantarea creditului
- 7.6. Riscurile în materie de credit
- 7.7. Operatiunile de leasing
- 7.8. Elemente definitorii ale dobânzii si tipologie
- 7.9. Factori de influentă asupra nivelului dobânzii
- 7.10. Creditul pe termen mediu si lung
- 7.10.1. Creditul obligatar
- 7.10.2. Creditul de consum si implicatiile sale la nivel macroeconomic
- 7.10.3. Creditul ipotecar
- Test de autoevaluare si control
- CAPITOLUL VIII
- PIAłA MONETARĂ SI LOCUL EI ÎN PIEłELE DE CAPITAL
- 8.1. Configuratii ale pietelor de capital
- 8.2. Mecanismele pietei interbancare si interventia băncii centrale
- 8.3. Deschiderea pietei monetare si inovatia financiară
- Test de autoevaluare si control
- CAPITOLUL IX.
- ACTIVITĂłI SI STRUCTURI BANCARE
- 9.1. Sistem bancar – elemente definitorii si comparative, în plan national,
- european si international
- 9.2. Banca centrală – functii si operatiuni specifice
- 9.3. Operatiunile bancare si locul monedei în bilant
- 9.4. Operatiunile active ale băncilor comerciale si managementul activelor
- 9.5. Operatiunile pasive si managementul pasivelor bancare
- 9.6. Operatiuni în afara bilantului
- 9.7. Cheltuielile, veniturile si rezultatele bancare
- 9.8. Optimizarea activitătii bancare prin corelarea activelor si pasivelor
- 9.9. Principii de gestiune bancară si risc. Managementul riscului ratei dobânzii
- 9.10. Evaluarea performantelor bancare
- Test de autoevaluare si control
- CAPITOLUL X.
- INFLAłIA SI ECHILIBRUL MONETAR
- 10.1. Descifrări conceptuale
- 10.2. Cauze si forme de manifestare ale inflatiei
- 10.3. Efectele clasice ale inflatiei
- 10.4. Politica monetară si politicile antiinflationiste
- Bibliografie
Extras din curs
CAPITOLUL I.
MONEDĂ, LICHIDITATE, PATRIMONIU
1.1. Elemente definitorii, evolutii si interdependente
1.2. Dematerializarea monedei si inovatia financiară
1.3. Moneda neutră si moneda activă, în teorie si practici
1.3.1. Scurtă incursiune
1.3.2. Teoria cantitativă traditională
1.3.3. Variante moderne ale teoriei cantitative
1.3.4. Banii în teoria keynesistă
1.3.5. Teoria monetaristă
1.3.6. Consideratii actuale
1.4. Masa monetară - locul monedei în ansamblul activelor financiare
1.5. Contrapartidele masei monetare si riscuri asociate
1.6. Creatia monetară si multiplicatorul creditului
Teste de autoevaluare si control
1.1. Elemente definitorii, evolutii si interdependente
Problemele monetare au făcut obiectul a numeroase cercetări si interpretări iar teoria
monetară constituie unul din domeniile cele mai vaste si mai complexe ale stiintei economice.
Moneda a generat, din toate timpurile, pasiuni, interes dar si interese, nu numai sub aspectul
procurării ei în cantităti cât mai mari, dar si sub aspectul analizelor stiintifice. Banii au intrat
în existenta socială ca un element de legătură între om si viata sa economică si, în acelasi
timp, ca o expresie definitorie a activitătii economice. La rândul ei, istoria a făcut din bani,
indiferent de forma lor, un factor explicativ al evenimentelor cruciale din societate sau, altfel
spus, un document de atestare istorică.
De la troc la moneda-marfă, inclusiv metalele pretioase, apoi la biletul de bancă
convertibil sau la bancnotele actuale, asa-numitii “bani fiduciari”, până la moneda scripturală
sau, mai recent, la mult disputata monedă electronică, s-a parcurs un drum lung, de mai bine
de 3000 de ani, un drum care a însotit evolutiile omenirii în ansamblul ei si care-i marchează
si în prezent existenta. Si aceasta nu numai ca un element pasiv, ca un simplu intermediar în
schimburi, ci ca un factor decisiv, de interventie si transformare a societătii în care se
regăseste.
Numerosi sunt cei care s-au aplecat asupra banilor si le-au descifrat tainele, mereu
controversate până la ora actuală si din ce în ce mai ample, raportat la realitatea tot mai
complexă.
Moneda (notiune pe care o vom asimila în această lucrare cu termenul de bani)1 a fost
definită în decursul timpului în functie de formele si rolul care i s-au atribuit în fiecare
perioadă a dezvoltării societătii, problemă la care vom reveni. În limba română, contrar
diferitelor definitii oficiale (dictionare) sau particularizate, termenul de „ban” ar proveni de la
piesele monetare bătute în banii slavoni care au circulat în număr mare si pe teritoriul
primelor state românesti, în perioada 1270-1380; cuvântul „monedă” îsi are originea în latină,
1 O bună perioadă de timp cei doi termeni aveau un continut diferit, în sensul că notiunea de “bani” avea un
caracter mai cuprinzător, în timp ce “moneda “ definea numai banii din metal, autorii în domeniu având păreri
divergente. In prezent, termenul de monedă a fost extins , inclusiv la formele dematerializate ale banilor.
din atributul „Moneta Sfătuitoarea” conferit zeitei Junona, în templul căreia statul roman
instalase unul dintre primele ateliere de batere a pieselor monetare care, pe una din fete,
aveau imprimat chipul zeitei.2
Una dintre cele mai exacte si concentrate definitii a fost dată de François
Perroux : "moneda este un instrument de plată nedeterminat, general si imediat".
Nedeterminat : pentru că trebuie să permită plată unei datorii, oricare ar fi ea si
dobândirea oricărui bun sau serviciu;
General : pentru că trebuie să fie admisă în orice loc, în orice moment, de către
toată lumea;
Imediat : pentru că transferul ei trebuie să permită reglarea imediată si definitivă a
oricărei tranzactii comerciale sau financiare.
În această definitie se regăsesc de altfel, cele trei functii traditionale ale monedei, care
se manifestă la nivel microeconomic si care sunt în general acceptate.
Astfel, moneda este în acelasi timp instrument de plată si rezervă de valoare, etalonul
valorii în general, dar si instrument de politică în puterea statului.
Principalele functii ale banilor sunt reprezentate în istoria monetară prin multiple forme,
dintre care selectăm două componente generale si anume:
la nivel microeconomic :
a) intermediar al schimburilor ;
b) unitate de măsură a valorii ;
c) rezervă de valoare (de putere de cumpărare ) ;
la nivel macroeconomic :
d) instrument de politică monetară .
a) Banii, ca intermediar al schimburilor
În toate tările lumii se stabileste o retea complexă de schimb între agenti economici,
persoane fizice, institutii etc. prin care se realizează repartitia si redistribuirea veniturilor între
consum, investitii sau operatii financiare. Moneda este un mijloc de plată general acceptat
pentru a cumpăra un bun oarecare sau pentru stingerea unei datorii . Moneda e considerată un
bun ce se poate schimba direct pe toate celelalte bunuri, eliminând inconvenientele trocului,
este deci un instrument de plată admis peste tot, de către toată lumea si în toate
circumstantele.
Economiile noastre sunt economii monetare în care produsele nu se schimbă prioritar
pe alte produse ci pe monedă care, la rândul ei, se schimbă pe produse ( P-M-P ).
Acceptarea monedei este legată de spatiul de suveranitate, adică de existenta statului
care a emis moneda respectivă, care o sustine si care îi conferă putere liberatorie si curs legal
Preview document
Conținut arhivă zip
- Moneda si Credit
- 1[1]. Mon si credit 1.cuprins CIG.pdf
- 2[1]. Mon si cred 2.3 Sist mon CIG.pdf
- 3[1]. Moneda cred 4 Sist europ CIG.pdf
- 4. Moneda credit 5.6 cr com CIGx.pdf
- 5[1]. Moneda credit 7 Credit bancar CIG.pdf
- 6[1]. Moneda credit 8 Piata mon. CIG.pdf
- 7[1]. Moneda cred 9 Sist banc CIG.pdf
- 8[1]. Moneda cred 10 infl. CIG.pdf