Sisteme Contabile Contemporane

TEMA I. CONCEPTUL DE SISTEM CONTABIL

CONŢINUT:

1.1. Conceptul de sistem şi clasificarea sistemelor

1.2. Conceptul de sistem economic

1.3. Conceptul de sistem contabil

REZUMAT:

Pentru obţinerea informaţiei contabilitatea foloseşte anumite tehnici de colectare, înregistrare şi prelucrare, documente şi formulare specifice de prezentare a informaţiilor financiar-contabile. Totodată, contabilitatea trebuie să ţină cont de legislaţia în vigoare referitoare la funcţionarea întreprinderilor, la respectarea normelor privind protecţia mediului, a legislaţiei muncii (Codul muncii), a legislaţiei fiscale şi a altor reglementări juridice care afectează direct sau indirect activitatea unei întreprinderi. Toate aceste elemente definesc ceea ce numim sistemul contabil.

OBIECTIVE

• Însuşirea unor cunoştinţe teoretice de bază privind conceptul de sistem şi clasificarea sistemelor.

• Cunoaşterea modalităţilor de aplicarea a teoriei sistemelor în domeniul economic, în general, şi în cel contabil, în special.

1.1. CONCEPTUL DE SISTEM ŞI CLASIFICAREA SISTEMELOR

Teoria generală a sistemelor a apărut ca ştiinţă de sine stătătoare în anul 1964, părintele acesteia fiind considerat filozoful şi biologul Ludwig von Bertalanffy.

În literatura de specialitate există mai multe definiţii ale conceptului de sistem. Esenţial în aceste definiţii este aceea că sistemul este conceput ca un ansamblu de elemente organizate pe baza legăturilor existente între ele şi a priorităţii ansamblului asupra părţilor sale componente.

În ceea ce priveşte clasificarea sistemelor aceasta se poate face după o multitudine de criterii, dintre care enumerăm următoarele :

a. după provenienţă:

- sisteme naturale;

- sisteme artificiale (create de om);

b. după natura componentelor:

- abstracte (conceptuale);

- reale, care la rândul lor pot fi: concrete (obiectuale), biologice (vii) şi fizico-chimice(nevii);

c. după ierarhia sistemelor:

- sisteme sociale;

- sisteme economice;

- organizaţii;

- omul;

- sisteme inginereşti, care pot fi: de producţie, tehnologice şi tehnice.

O altă clasificare ia în considerare următoarele criterii :

a. după origine:

- sisteme naturale (organisme vii);

- sisteme elaborate (tehnice, economice şi conceptuale);

b. după modul de funcţionare:

- sisteme deschise, la care ieşirile depind de intrări, dar fără legături inverse;

- sisteme închise, la care ieşirile influenţează intrările prin legături inverse;

c. după comportamentul lor în timp:

- sisteme statice, la care comportamentul nu depinde de variabila timp;

- sisteme dinamice, la care comportamentul este influenţat în timp, discret

(discontinuu) sau continuu;

d. după variaţia în timp a intrărilor şi ieşirilor:

- sisteme continue, la care are loc o modificare permanentă a mărimilor de intrare

şi de ieşire;

- sisteme discrete, la care are loc o modificare în salturi a mărimilor de intrări şi ieşiri;

- sisteme hibride, la care are loc o modificare continuă şi în salturi a mărimilor de intrări şi ieşiri;

e. după comportament:

- sisteme deterministe, la care variabilele de intrare şi ieşire sunt cunoscute cu precizie;

- sisteme nedeterministe, la care variabilele de intrate şi ieşire sunt necunoscute;

- sisteme vagi, la care variabilele de intrare şi ieşire sunt neclar cunoscute;

f. în funcţie de gradul de folosire a tehnicii electronice de calcul:

- sisteme ierarhizate, la care deciziile se adoptă pe baza unor informaţii despre starea sistemelor subordonate;

- sisteme automate, la care se realizează o anumită funcţie predeterminată, fără intervenţia continuă a sistemului de conducere sau a omului.