Extras din curs
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice.Notiune si caractere juridice
Potrivit art.5 alin.2 din Decretul nr.31/1954, “Capacitatea de folosinta este
capacitatea de a avea drepturi si obligatii”.
În literatura de specialitate au fost formulate mai multe definitii cu privire la
capacitatea de folosinta .
Tinând seama de legislatia în vigoare – Decretul nr.31/1954 si de Pactul
international privind drepturile civile si politice ale omului, ratificat prin Decretul
nr.212/1974, un alt autor, referindu-se la capacitatea de folosinta considera ca trebuie sa
se tina seama de trei elemente: capacitatea de folosinta a persoanei fizice este o parte a
capacitatii civile a omului; ea consta în aptitudinea omului de a avea drepturi si obligatii;
aceste drepturi si obligatii sunt civile, iar nu drepturi si obligatii în general.
Pornind de la aceste premise, autorul defineste capacitatea de folosinta a
persoanei ca fiind acea parte a capacitatii civile care consta în aptitudinea omului de a
avea drepturi si obligatii civile.
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice are ca surse legislative aproape toate
izvoarele de drept civil: Constitutia României, Codul civil, Codul Familiei, Decretul
nr.31/1954, Decretul nr.212/1974 de ratificare a Pactului international privind drepturile
civile si politice ale omului, Conventia internationala privind drepturile copilului
(ratificata prin Legea nr.18/1990), Legea nr.18/1991 – legea fondului funciar, Legea
nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri
adiacente, etc.
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice are urmatoarele caractere juridice:
legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea si universalitatea.
a) Legalitatea
Capacitatea de folosinta a persoanei fizice rezida în lege. Ea este creata prin lege
iar nu prin vointa individuala. Art.4 alin.1 din Decretul nr.31/1954 prevede “Capacitatea
civila este recunoscuta tuturor persoanelor"; art.5 alin.1 (prima parte) din acelasi decret
mentioneaza: “Persoana fizica are capacitate de folosinta”.
Legalitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice este fundamentata si de
prevederile art.15 alin.1 din Constitutie care stabileste ca “Cetatenii beneficiaza de
drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile
prevazute de acestea”.
b) Generalitatea
Caracterul general al capacitatii de folosinta a persoanei fizice decurge din
caracterul abstract al aptitudinii individului de a avea drepturi si obligatii.
Acest caracter rezulta din definitia legala data de alin.2 al art.5 din Decretul
nr.31/1954 : “Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii”,
fara sa îngradeasca sfera drepturilor si obligatiilor pe care le poate avea acest subiect de
drept civil.
2
c) Inalienabilitatea capacitatii de folosinta a persoanei fizice exprima ideea ca
aceasta capacitate nu poate forma, în tot sau în parte, obiect de renuntare si nici obiect de
înstrainare.
Acest caracter este consacrat în art.6 alin.2 din Decretul nr.31/1954 în sensul ca
“Nimeni nu poate renunta, nici în tot nici în parte, la capacitatea de folosinta…”.
În contextul celor mentionate, putem spune ca orice act juridic prin care o
persoana fizica ar dispune – prin renuntare sau înstrainare – în tot sau în parte, temporar
sau definitiv, de capacitatea sa de folosinta, ar fi lovit de nulitate absoluta.
d) Intangibilitatea
În art.6 alin.1 din Decretul nr.31/1954 se prevede ca “nimeni nu poate fi îngradit
în capacitatea de folosinta si nici lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exercitiu,
decât în conditiile prevazute de lege”.
Cu alte cuvinte, capacitatea de folosinta fiind intangibila, acesteia nu i se poate
aduce limitari, îngradiri, decât prin texte exprese de lege.
e) Egalitatea
Egalitatea în fata legii civile este unul dintre principiile fundamentale ale dreptului
civil. Acest principiu este consacrat în dispozitiile Decretului nr.31/1954, în Pactul
international privind drepturile civile si politice ale omului si în Conventia cu privire la
drepturile copilului.
Respectarea acestui caracter este asigurata atât prin mijloace de drept civil, cât si
de drept penal.
f) Universalitatea
Este acel caracter juridic care consta în însusirea capacitatii de folosinta de a fi
recunoscuta, atribuita tuturor persoanelor fizice. Universalitatea este consacrata atât în
reglementarile nationale cât si în cele internationale.
Astfel, în art.4 alin.1 din Decretul nr.31/1954 se prevede “Capacitatea civila este
recunoscuta tuturor persoanelor”, iar art.6 alin.1 mentioneaza “Nimeni nu poate fi lipsit
de capacitatea de folosinta…, decât în cazurile si conditiile prevazute de lege”.
Începutul capacitatii de folosinta a persoanei fizice
Cu privire la începutul capacitatii de folosinta, regula este ca aceasta se
dobândeste de la nastere. Acest lucru este consacrat în art.7 alin.1 din Decretul
nr.31/1954, “Capacitatea de folosinta începe de la nasterea persoanei…”. Deci, data
nasterii persoanei fizice este data începutului capacitatii de folosinta a acesteia
Prin art.7 alin.2 din Decretul nr.31/1954 se stabileste o exceptie de la regula mai
sus mentionata. Potrivit acestei reglementari, “Drepturile copilului sunt recunoscute de la
conceptie, însa numai daca el se naste viu”.
În materia capacitatii succesorale a persoanei fizice, art.654 Cod civil prevede :
“Pentru a succede trebuie neaparat ca persoana ce succede sa existe în momentul
deschiderii succesiunii.
Copilul conceput este considerat ca exista.
Copilul nascut mort este considerat ca nu exista”.
În materia donatiei si testamentului se admite
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Constitutional
- drept constitutional partea a II-a.pdf
- drept constitutional partea I.pdf