Extras din curs
Unitate de învățare Nr. 1
Definirea rolului si locului Administrației publice in sistemul de
drept românesc
Cuprins
Pagina
Obiectivele Unității de învățare Nr. 1 .
Lucrare de verificare Unitate de învățare Nr. 1 ...
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de învățare Nr. 1 .
Administrația publică: Concepte
Bazele administrației publice
OBIECTIVELE Unității de învățare Nr. 1
Principalele obiective ale Unității de învățare Nr. 1 sunt:
- să cunoască și să identifice conceptele specifice administrației
publice
1.1 Administrația publică: Concepte
SantaMaria De Prades, reprezentant al unei țări cu tradiție în
știința administrației (Spania), a fondat teoria conform căreia știința
administrației răspunde la întrebările: ce trebuie să facă administrația, ce
face și cum ar trebui să facă rațional, spre deosebire de dreptul
administrativ, care răspunde la întrebarea cum e organizată administrația
publică sau mai precis care este baza legală a organizării administrației
publice.
Această teorie a fost ulterior dezvoltată, în perioada interbelică,
de către germanul Freiherr von Scheurl, care înțelege știința
administrației pe trei ordine de materii: Was ? - ce face administrația ?;
Wie ? - în ce fel se exercită această administrație? și Wer ? - ce criterii
îi călăuzesc pe cei care formează personalul administrației ?.
Pentru a ști ce trebuie să facă și ce care sunt sarcinile
administrației va trebui să descoperim ce este administrația.
Morstein Max arată că administrația este efectuarea unor
operațiuni pentru atingerea unui scop dinainte stabilit pentru ca un alt
autor să o vadă ca fiind o lipsă a haosului .
În conținutul administrației, M.T. Oroveanu, identifica
imperativele: a prevedea, a organiza, a conduce, a coordona, a controla .
Deși la prima vedere nu există diferențe între administrație și
administrație publică, este unanim acceptat în doctrină faptul că cele
două noțiuni sunt totuși distincte, ele deosebindu-se atât prin prisma
organizatorului de activități cât și a scopului propus.
Noțiunea de administrație este mai largă decât cea de
administrație publică, incluzând orice organizație cu scop delimitat, în
timp ce, noțiunea de administrație publică vizează doar sfera de
„instituții care desfășoară activități determinate de guvernământ pentru
satisfacerea unor nevoi sociale” .
Literatura de specialitate a făcut o distincție necesară între
administrația particulară și administrația publică: dacă activitatea
prestată are drept scop realizarea unor interese particulare, vorbim de o
administrație particulară, iar dacă are ca scop un interes general, de nivel
național sau local, suntem în prezența unei administrații publice . Ca
orice activitate umană, atât administrația publică, cât și administrația
particulară urmăresc un scop, utilizând anumite mijloace. Dar, sub
aspectul finalității și al resurselor folosite, există diferențe esențiale între
ele .
Spre deosebire de administrația privată, administrația publică
urmărește satisfacerea interesului public, a utilității publice, în mod
Administrația publică: Concepte
Bazele administrației publice
dezinteresat, inclusiv prin realizarea de servicii publice. Mobilul
activității administrației publice este satisfacerea, în mod regulat și
continuu, a unor cerințe esențiale, comune întregii colectivități umane,
care exced prin amploarea lor, sunt nerentabile și nimeni nu s-ar oferi să
le asigure .
Sistemul administrației publice, arată Al. Negoiță , „se
construiește pentru realizarea unor activități de organizare a executării și
de executare a legii, care se referă la întreaga populație a țării și se aplică
pe întreg teritoriul statului și în unitățile administrativ - teritoriale ale
acestuia. În acest sens, sistemul administrației publice se va construi
pentru a realiza activități care interesează întreaga populație, municipiul
și județul, pentru realizarea unor activități care privesc colectivitățile
sociale constituite în respectivele unități teritorial administrative”.
Executând legea, ca act de voință politică realizat prin
intermediul puterii legislative, administrația publică are un rol
determinant în materializarea valorilor politice ca expresie a intereselor
generale ale societății, fiind astfel legată formal, dar și organizatoric, de
puterea legislativă și executivă, în fapt, de stat.
Putem concluziona astfel că, administrația publică diferă de
administrația particulară, interferează cu politicul, este organizată și
funcționează în vederea organizării executării și aplicării în concret a
legii și, o regăsim cristalizată în ramura executivă a guvernării, realizând
funcția executivă a statului.
Uzând de principiile logice clasice vom observa, în același
timp, calitatea administrației publice de specie a fenomenului
administrativ, pe de o parte și, specie a fenomenului puterii publice, pe
de altă parte , această din ultimă calitate a administrației publice ne
obligă în cele ce urmează să deschidem o discuție pe marginea
relației putere executivă - administrație publică.
În ceea ce privește sistemul de structuri administrative,
componente ale administrației publice, vom remarca că, la rândul lor,
prezintă o serie de particularități ce le diferențiază de persoanele de
drept privat, pe care le regăsim în sfera administrației private.
Astfel, spre deosebire de persoanele fizice sau juridice de drept
privat, persoanele morale din componența administrației publice sunt
purtătoare de autoritate publică (exemplu, autorități publice, regii
autonome, instituții publice, servicii publice, etc.), se află în interiorul
sistemului administrației publice, de regulă în relație de supraordonare -
subordonare (de exemplu ministerul este supraordonat serviciului public
de specialitate deconcentrat în teritoriu), și acționează în baza și în
executarea legii, în virtutea puterii publice ce le este recunoscută și prin
procedee de autoritate, care îi dau dreptul de a pretinde o anumită
conduită subiectului subordonat (pasiv).
Ele sunt persoane juridice de drept public cărora li se aplică
regimul juridic de drept administrativ, spre deosebire de persoanele
juridice de drept privat, supuse regimului juridic de drept comun.
Desprindem, prin analiza punctelor de vedere exprimate în
doctrină, calitatea administrației publice de subgen al administrației, cu
particularitățile ce o definesc ca atare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- adm1.pdf
- adm10.pdf
- adm11.pdf
- adm12.pdf
- adm13.pdf
- adm14.pdf
- adm2.pdf
- adm3.pdf
- adm4.pdf
- adm5.pdf
- adm6.pdf
- adm7.pdf
- adm8.pdf
- adm9.pdf