Drept Administrativ - Curs 8

Raspunderea contraventionala

In perioada interbelica contraventia intra in sfera ilicitului penal, alaturi de crime si delicte. In statele occidentale aceasta a fost situatia de-a lungul anilor si se mentine constanta si in prezent, contraventiile in mod exceptional fiind privite ca abateri administrative( ex. In Franta reprezinta contraventie incalcarea regulilor de circulatie.)

Codul Penal roman din 1865 reglementeaza inca din art. 1 contraventia dupa criteriul sanctiunii aplicate, definita ca infractiunea pe care legea o pedepsea cu inchisoare politieneasca si cu amenda.

Dupa 1950, contraventia a fost dezincriminata dupa modelul sovietic. Printr-un decret din 1954 s-au abrogat dispozitiile din C. Pen. si din legile speciale privind stabilirea si sanctionarea faptelor ce constituie contraventii, contraventiile fiind scoase din sfera faptelor penale si trecute in sfera abaterilor administrative. Cercetarea acestor institutii a trecut din sfera dreptului penal in sfera dreptului administrativ, raspunderea contraventionala fiind calificata expres ca o raspundere administrativa.

Sub aspectul modului de reglementare al contraventiei, in taril in care ea a fost dezincriminata s-au dezvoltat 2 sisteme:

1. o lege-cadru in materia contraventiei, urmata de alte legi speciale( ex: Romania, Republica Democrata Germana, Bulgaria)

2. un cod al contraventiilor care sa contina, pe langa dreptul comun in materie si o serie de contraventii cu sanctiunile aplicabile( Polonia, Ungaria)

Prima lege speciala in materie – legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor prin care s-a urmarit:

- fortificarea legalitatii

- reducerea numarului de acte normative ce prevedeau contraventii

- stabilirea mai judicioasa a faptelor pentru care autorul urma sa fie tras la raspundere administrativa

Pe langa acesta act normativ cu rol de drept comun au fost adoptate si regimuri derogatorii.

Dupa anii ’90, vechea lege in materie a fost modificata succesiv pentru a fi inlocuita in preent pri OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si compltari prin legea 180/2002.

Definitia contraventiei

Ca fenomen juridic, contraventia este o fapta constand intr-o actiune sau inactiune imputabila autorului ei, prevazuta de norme ale dreptului administrativ si pentru a carei savarsire se aplica o sanctiune.

Asemenea vechii reglementari, OG 2/2001 prevede o definitie a contraventiei:

“ Legea contraventionala apara valorile sociale care nu sunt ocrotite prin legea penala.

Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata ca atare prin: lege, ordonanta, HG, sau, dupa caz, prin hotarari ale Consiliului Local al comunei, orasului, municipiului sau sectorului municipiului Bucuresti, ale Consiliilor Judetene sau ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti.”

La ordonanta in forma initiala legea de aprobare a adaugat 2 precizari.

- Pe de o parte, a fost mentionat expres rolul legii contraventionale de a apara valorile sociale care nu sunt ocrotite de legea penala. Credem ca sintagma “legislatia contraventionala” ar fi fost mai adecvata.

- Pe de alta parte, legea de aprobare a adaugat la formularea initiala si ordonanta, ca act ce contine norme cu putere de lege, prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.

Trasaturile contraventiei

Din definitie => 2 trasaturi ale contraventiei:

a). Contraventia e o fapra savarsota cu vinovatie, avand un caracter ilicit, in sensul ca ea

ataca anumite valori sociale ocrotite de lege.

Prin vinovatie intelegem starea subiectiva a autorului faptei ilicite in momentul

incalcarii ordinii de drept, exprimand atitudinea pihic negativa a acetuia fata de

interesele si valorile orotite de norma juridica.

Ca si in dreptul penal, vinovatia imbraca 2 forme: intentia si culpa.

b). A doua trasatura se refera la actele normative prin care pot fi stabilite si sanctionte

contraventii si autoritatile pulice competente sa le emita.

OG 2/2001, art. 2 => Contraventiile pot fi sanctionate prin legi, ordonante, sau HG in toate domeniile de activitate, fiind consacrata astfel o competenta materiala generala.

Nu au drept de a stbili si sanctiona contraventii ministerele si alte autritati publice centrale decat daca acest drept le este conferit prin legi speciale.