Ape de suprafață

Totalul cursurilor de apă codificate ale ţării noastre este de 78.905 km. Activitatea de supraveghere a calităţii apelor a fost organizată în anul 2007 în principal pe cursurile mijlocii şi inferioare ale cursurilor de apă (pe o lungime de 26.506 km), unde se manifestă impactul acţiunilor umane asupra mediului, respectiv asupra calităţii apelor. S-au realizat de asemenea şi măsurători în secţiuni de referinţă ale cursurilor de apă, situate în special în zonele superioare, unde acest impact este minim.

Starea calităţii râurilor interioare

Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic, a calităţii globale a apei, în fiecare secţiune de supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator în parte, valorile cu asigurare de 90%, respectiv 10% în cazul oxigenului dizolvat, sau valorile medii, iar acestea au fost comparate cu valorile limită ale claselor de calitate prevăzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultând astfel încadrarea într-una din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprinşi în Ordinul nr. 161/2006 au fost împărţiţi în 5 grupe principale:

-grupa “regim de oxigen” ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-Mn, CCO-Cr ;

-grupa “nutrienţi” ce cuprinde: amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, ortofosfaţi, fosfor total, clorofila a ;

-grupa “ioni generali, salinitate” ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfaţi;

-grupa “metale” ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substanţe prioritare;

-grupa “micropoluanţi organici şi anorganici” ce cuprinde: fenoli, detergenţi, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substanţe precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan, etc. au fost încadrate la grupa substanţelor prioritare.

Fiind variabile aleatoare, afectate de o mulţime de cauze, prelucrarea datele de calitatea apelor se face cu ajutorul unor proceduri statistico-matematice. În consecinţă, caracterizarea calităţii apei, pe bazine hidrografice şi la nivel naţional, rezultă din estimarea numerică şi procentuală a cazurilor înregistrate, relativ la încadrarea secţiunilor de supraveghere pe categorii de calitate; repartiţia lungimii cursurilor de apă pe categorii de calitate din punct de vedere chimic.

Elaborarea sintezei calitatii apelor curgatoare de suprafata pe anul 2007 s-a bazat pe prelucrarea datelor primare privind analizele fizico-chimice a apelor, date obtinute în peste 824 de sectiuni de monitorizare, amplasate astfel: 26 în b.h.* Tisa; 69 în b.h. Somes; 97 în b.h. Crisuri; 79 în b.h. Mures; 43 în b.h. Bega-Timis; 12 în b.h. Nera-Cerna; 50 în b.h. Jiu; 131 în b.h. Olt; 18 în b.h. Vedea; 75 în b.h. Arges; 43 în b.h. Ialomita; 124 în b.h. Siret; 27 în b.h. Prut; 30 in b.h. Dunare.

b.h.* - bazin hidrografic

In anul 2007, analiza biologica a calitatii cursurilor de apa in cadrul celor 11 bazine hidrografice s-a efectuat pe baza monitorizarii urmatoarelor elemente biologice: macronevertebrate, microfitobentos, fitoplancton, macrofite acvatice si pesti.

In caracterizarea saprobiologica a calitatii cursurilor de apa rolul determinant l-a avut macrozoobentosul. S-a tinut seama in mod special de evolutia indicelui saprob calculat si stabilit conform metodei Pantle-Buck.

În cursul anului 2007, calitatea globală a apelor curgătoare de suprafaţă, evaluată în funcţie de situaţia celor 824 secţiuni de supraveghere, conform datelor din tabelul 4.4.1.2. a fost distribuită astfel: clasa I – 23.8 %; clasa a II-a - 45 %; clasa a III-a – 18.8 %; clasa IV - 7.9 %; clasa a V-a – 4.5 %.

Conform datelor cuprinse în tabelul 4.4.1.3., din lungimea totală a râurilor monitorizate în anul 2007 de 26.506 de km: 6.211 km (23.4 %) s-au încadrat în clasa I de calitate, 11.783 km ( 44.5 %) în clasa a II-a, 5.638 km (21.3 %) în clasa a III-a, 1.921 km (7.2 %) în clasa a IV-a şi 953 km (3.6 %) în clasa V-a.

Raportat la totalul cursurilor de apă codificate de 78.905 km, neluand in consideratie poluarea datorita fondului natural şi considerând că lungimea cursurilor de apă nesupravegheată are apa de calitatea III, rezultă că 1.2 % se încadrează în clasa V, 2.4 % în clasa a IV-a, 7.1 % în clasa a III-a si 89.2 % se încadrează în clasa III-a.

In anul 2007, din punct de vedere saprobiologic, analiza globala a celor 26.374 km lungime de râuri, monitorizata in 778 de sectiuni a evidentiat urmatoarele:

- 6.652 km (25.22 %) s-au incadrat in clasa I-a de calitate, stare ecologica foarte buna;

- 12.887 km (48,86 %) s-au incadrat in clasa a II a de calitate, stare ecologica buna;

- 5.262km (19,95 %) in clasa a III - a de calitate,stare ecologica moderata;

- 1.168 km (4,43 % ) in clasa a IV-a de calitate, stare ecologica slaba;

- 405 km (1,54 %) in clasa a V-a de calitate, stare ecologica proasta.

În continuare sunt prezentate pe bazine hidrografice, cazuri de depăşiri, mai mult sau mai puţin semnificative, ale limitelor admisibile ale clasei a IV-a de calitate, la unul sau mai mulţi parametri, la secţiunile de supraveghere de ordinul I, precum şi cauza potenţială a acestor depăşiri: cauze naturale, poluări punctiforme, poluări difuze.

În general, cota cea mai mare din potenţialul de poluare în cazul surselor de poluare punctiforme aparţine unităţilor din domeniile gospodăriei comunale, industriei chimice; urmează, apoi, agenţii economici dîn industriile extractivă şi metalurgică.

Poluarea difuză se referă la intrări de poluanţi în mediul acvatic cu o provenienţă mai greu de identificat şi controlat. Este aici inclusă în special poluarea din agricultură, depunerile solide şi /sau lichide dîn atmosferă. Sursele difuze, de asemenea, includ poluările cauzate de consumul de produse/materii prime prin industrie (industria extractivă) sau populaţie.