Analiză economică financiară

CAP I: Bazele teoretic-metodologice ale analizei economico-financiare

1) Definirea si tipologia analizei economico-financiare

Analiza este o metoda a cunoasterii, bazata pe descompunerea unui intreg, a unui fenomen, in partile sale componente si stabilirea legii de formare si dezvoltarea acestuia.

AEF studiaza fenomene economice prin descompunerea lor, stabilindu-se elementele si factorii de influenta si mecanismul de formare a acestora.

Instrumentul folosit de AEF este reprezentat de abstractizarea stiintifica.

Complexitatea AEF este determinata si de urmatoarele aspecte:

- acelasi efect poate avea cauze diferite

- efecte diferite se pot combina dand o rezultanta a complexului de actiuni sau de forte

- intensitatea si calitatea factorilor sau a cauzelor pot determina aparitia unor insusiri noi la nivelul fenomenului studiat

- in realitatea obiectiva, factorii principali, dominanti se regasesc impreuna cu factorii secundari, intamplatori.

In functie de diferite criterii de grupare intalnim mai multe tipuri de AEF:

a) dupa momentul efectuarii analizei, comparativ cu momentul desfasurarii fenomenului studiat.

Analiza post factum – presupune studierea rezultatelor unei activitati incheiate.

Analiza previzionala – presupune estimarea evolutiei unui fenomen avandu-se in vedere in principal istoricul acestuia.

Daca A post factum se bazeaza pe relatii de tip functional, A previzionala se bazeaza pe relatii de tip stocastic.

b) din punct de vedere al studierii esentei fenomenului si al determinarii cantitative:

Analiza calitativa – studiaza esenta fenomenului cu ajutorul principiului escompunerii in trepte, care presupune trecerea de la o esenta mai putin pura la o esenta mai pura. Rezultatul A calitative este modelul fenomenului studiat.

Ex: studierea productiei obtinute din punct de vedere valoric, din punct de vedere al potentialului uman.

Ns

Q Nz

Wa Nh

Wz gi

Wh

whi

Q – productia

N – nr mediu angajati

W – productia media anuala / zilnica / pe ora

gi – structura productiei

hi – productia orara pe tip de produs

Analiza cantitativa – presupune masurarea fenomenului studiat si a influentelor elementelor componenete si a factorilor directi si indirecti care actioneaza asupra acestuia.

c) dupa modul de studiere in timp a fenomenelor:

Analiza statica

Analiza dinamica

d) dupa perioada de timp luata in studii:

Analiza pe TS – pana la 1 an – serveste pentru producerea operative a firmei si se bazeaza pe relatii de tip determinist.

Analiza pe TL – peste 1 an – serveste pentru elaborarea stategiei firmei si se bazeaza pe modele de tip nondeterminist.

e) dupa nivelul la care se efectueaza:

Analiza macroeconomica – la nivelul economiei mondiale sau nationale

Analiza mezoeconomica – la nivel de ramura, de ativitate

Analiza microeconomica – la nivel de intreprindere pana la individ

2) Continutul preocesului de analiza economico-financiara

Drumul pe care-l parcurge AEF este inversul celui pe care-l parcurge fenomenul studiat.

Continutul procesului de AEF prin imbinarea acestuia cu sinteza, poate fi redat prin urmatoarele etape:

a) delimitarea obiectului analizei. Delimitarea se face in timp si spatiu.

b) identificarea elementelor si factorilor care influenteaza fenomenul studiat.

c) stabilirea tipului de legatura, dintre fenomenul studiat si factorii de influenta, respectiv elementele componente.

*** Etapele a,b,c formeaza continutul analizei calitative. Prin parcurgerea etapelor a,b,c se obtine modelul de analiza a fenomenului cercetat.

d) cuantificarea influentelor elementelor si factorilor asupra variatiei fenomenului studiat.

*** Etapa d formeaza continutul analizei cantitative.

e) sintetizarea rezultatelor analizei sub forma concluziilor si a apecierilor cu privire la modoficarea fenomenelor si a influentelor elementelor si factorilor.

f) stabilirea masurilor care stau la baza deciziilor necesare pentru reglarea si imbunatatirea performantelor firmei.

*** Ultima etapa arata rolul AEF, si anume de a furniza informatii organelor de decizie pentru eliminarea aspectelor nefavorabile si pentru imbunatatirea performantelor.

- elemente componente

- factori de grad I

- factori de grad II

- cauze finale