Noțiuni generale privind sistemul de impozitare în Republica Moldova

Evoluția sistemului fiscal în Republica Moldova

Primul document despre crearea inspectoratelor fiscale de stat orăşeneşti şi raionale este cel cu numaărul 68 din luna martie 1990, aprobat de Sovietul Miniştrilor al RSSM. Tot atunci, pe lîngă Ministerul Finanţelor, şi-au început activitatea anumite subdiviziuni fiscale, dar care nu intrau în componenţa organelor financiare locale.

La 17 noiembrie 1992 Parlamentul adoptă Legea privind bazele sistemului fiscal. Această lege determină principiile economice, juridice şi organizaţionale generale de constituire a sistemului fiscal, prevede tipurile impozitelor şi competenţa organelor puterii de stat, drepturile şi obligaţiile contribuabililor, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea organelor fiscale, apărarea contribuabililor, răspunderea pentru încălcarea legislaţiei. Această lege este asemănătoare cu cea rusească. Sistemul fiscal e voluminos, prevede 10 impozite generale de stat şi 10 locale, numărul cărora ulterior creşte.

De la 2 decembrie 1992 intra în vigoare Legea privind impozitul pe beneficiul întreprinderilor. Impozitului sînt supuşi toţi agenţii economici - persoane juridice de pe teritoriul Republicii, indiferent de formele de proprietate şi de cadrul juridic, inclusiv întreprinderile cu investiţii străine, asociaţiile şi organizaţiile internaţionale care îşi exercită activitatea de antreprenoriat nemijlocit sau prin intermediul reprezentanţelor permanente şi filialelor.

Începînd cu anul 1997, politica financiar-fiscală aferentă veniturilor statului trebuia să definească cît mai exact posibil, sursele de formare a fondurilor bugetare de care statul are nevoie, metodele de prelevare, precum şi obiectivele economice, sociale sau de altă natură, pe care trebuie să le îndeplinească instrumentele folosite în procesul mobilizării resurselor financiare. Astfel, a intrat în vigoare Codul fiscal al Republicii Moldova, care la acel moment, includea doar doua titluri: „Dispoziţii generale” şi „Impozitul pe venit”.

În anul 2001, a fost aprobat titlul V al Codului fiscal: „Administrarea fiscală”.

Actualmente în republică acţionează noua titluri ale Codului fiscal, şi anume: dispoziţii generale, impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele, administrarea fiscală, impozitul pe bunurile imobiliare, taxele locale, taxele pentru resursele naturale şi taxele rutiere

Un alt proiect semnificativ elaborat de Serviciul Fiscal de Stat, ce oferă o metodă alternativă de prezentare a dărilor de seamă fiscale, alta decît cea pe suport de hîrtie, şi anume în mod electronic cu aplicarea semnăturii digitale, a fost iniţierea creării SIA „e-Declaraţii”. Proiectul respectiv constituie un pas marcant în facilitarea lucrului cu contribuabilii, precum şi în cîştigarea încrederii acestora. Pentru informarea contribuabililor, pe larg a fost popularizat site-ului oficial: www.fisc.md, precum şi oportunităţile oferite de acesta.

În anul 2009 a fost dat în exploatare industrială, Sistemul Informaţional Automatizat - „Evidenţa operaţiunilor de schimb valutar în numerar”;

Conceptul, noţiunea și componentele sistemului fiscal al Republicii Moldova.

Sistemul fiscal constituie unul din cele mai importante elemente ale relaţiilor economice de piaţă, de eficacitatea lui depinde, în mare măsură, succesul reformelor economice ulterioare. Din acest motiv trebuie tratate cu multă cumpătare recomandările înaintate vizavi de schimbarea sistemului fiscal existent, calculînd nu doar efectul de moment, ci şi impactul reformei asupra tuturor sferelor economice şi financiare.

Un sistem fiscal poate fi definit ca totalitatea impozitelor instituite într-un stat care-i procură acestuia o bună parte din veniturile bugetare.

O altă definiţie al sistemului fiscal este elaborată de L.Mehl şi P. Beltrame, considerînd sistemul fiscal ca totalitatea impozitelor în care componentele sunt în legătură dinamică între ele ca şi sistemul economic şi aparatul socio-politic.

Sistemul fiscal este expresia voinţei politice a unei societăţi organizate pe un anumit teritoriu, care dispune de o independenţă satisfăcătoare pentru a-şi asigura, prin intermediul organelor reprezentative, „proiectarea” şi „dotarea” cu o serie de reguli juridice, şi în special, fiscale.

Apariţia şi evoluţia sistemelor fiscale sunt legate în mod inseparabil de procesul de satisfacere a nevoilor umane şi de existenţa organizării sociale a umanităţii.

Fiecare stat, din antichitate şi până astăzi, şi-a format propriul său sistem fiscal, mai mult sau mai puţin perfecţionat.

Sistemele fiscale contemporane constituie un produs al istoriei civilizaţiei umane, evoluţia acestora oglindind evoluţia structurilor social-economice, a curentelor ideologice şi politice, a cercetării ştiinţifice din ultimele câteva secole.

Sistemul fiscal reprezintă o strategie unică în sistemul financiar al RM şi include următoarele elemente:

• sistemul de impozite şi taxe ;

• legislaţia fiscală;

• cadrul insituțional.

Toate aceste verigi sunt strâns legate între ele, deoarece în baza legislaţiei fiscale activează aparatul fiscal, având ca scop utilizarea impozitelor ca surse de venit ale statului. Eficienţa sistemului fiscal depinde de situaţia reală a fiecărui element al lui. În sistemul de impozite trebuie să se respecte unele principii, cum sunt:

- echitatea;

- simpleţea procedeelor şi metodelor de determinare a tuturor elementelor de impunere;

- claritatea obligaţiilor şi drepturilor contribuabililor.

Sistemul de impunere trebuie să asigure stabilitatea impozitelor şi a taxelor, să propună un nivel optimal al fiscalităţii, care nu ar stopa activitatea economică şi nu ar agrava situaţia materială a populaţiei. Legislaţia fiscală este chemată să stabilească normele juridice de instituire a impozitelor şi sancţiunilor pentru nerespectarea disciplinei fiscale. Aparatul fiscal trebuie sa dirijeze activitatea de instruire a contribuabililor în materie de impozit, să coordoneze aşezarea şi perceperea corectă a impozitelor.

Conform Codului Fiscal sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, prevăzute de prezentul cod, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.

Impozitele şi taxele, percepute în conformitate cu Codul Fiscal şi cu alte acte ale legislaţiei fiscale, reprezintă una din sursele veniturilor bugetului public naţional.

Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni determinate şi concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a achitat această plată.

Taxa este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit.

Alte plăţi efectuate în limitele relaţiilor reglementate de legislaţia nefiscală nu fac parte din categoria plăţilor obligatorii, denumite impozite şi taxe.

In practica fiscala internationala intâlnim o diversitate de impozite, care se deosebesc ca forma și continut. De aceea, pentru a identifica usor efectele diferitelor categorii de impozite în plan economic, financiar, social și politic este necesara gruparea acestora pe baza urmatoarelor criterii:

a. trasaturile de fond și de forma ale impozitelor;

b. obiectul asupra carora se aseaza;

c. scopul urmarit de stat prin instituirea lor;

d. frecventa perceperii lor;

e. institutia care le administreaza.

În functie de trasaturile de fond și de formă, impozitele se grupeaza în:

• impozite directe;

• impozite indirecte

Pe baza criteriilor care stau la baza asezarii impozitelor directe, acestea se grupeaza in:

• impozite reale (obiective, pe produs

• impozite personale (subiective)