Organizarea Comerțului

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 61 în total
Cuvinte : 22164
Mărime: 79.90KB (arhivat)
Publicat de: Agnos Danciu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lucian Belascu

Extras din curs

1.1. COMERŢUL CU RIDICATA (COMERŢUL DE GROS)

Comerţul cu ridicata (comerţul de gros) reprezintă activitatea prin care se derulează comercializarea produselor şi a serviciilor către firmele care le cumpără în scopul de a le revinde sau a le utiliza într-o afacere. Grosistul sau angrosistul,aşa cum este denumit omul de afaceri din domeniul comerţului cu ridicata, are o funcţie de interfaţă între producători (fabricanţi) şi detailişti. Angrosiştii reprezintă agenţii economici angajaţi, în primul rând, în activitatea de comerţ cu ridicata, care cumpără în cantităţi mari şi revând în cantităţi mai mici, cu o ofertă coordonată către clienţi reprezentând anumite instituţii şi întreprinderi, către detailişti sau uneori chiar la alţi angrosişti mai mici. Angrosiştii vând foarte rar direct la consumatorul final. În practică, comercianţii de gros pot fi categorisiţi după mai multe criterii.

a. după criteriul de reprezentare pe grupe de produse:

- comercianţi de gros de produse alimentare, specializate (fructe, legume etc.) si/sau produse alimentare generale;

- comerţul de gros non-alimentar (îmbrăcăminte, jucării, etc.)

- comerţul de gros industrial, specific comercializării de bunuri industriale pentru diferite întreprinderi ( maşini, utilaje, piese de schimb etc.)

b. în funcţie de modul în care preiau mărfurile, de varietatea produselor şi serviciilor pe care le comercializează: angrosişti independenţi, care pot fi cu servire completă, sau angrosişti cu servire limitată.

Angrosiştii cu servire completă sunt cei care oferă o gamă completă de servicii, ca de exemplu deţinerea de mărfuri în stoc, asigurarea de asistenţă tehnică şi consultanţă, finanţarea achiziţiilor, livrarea de mărfuri la cumpărător etc.

Angrosiştii cu servire limitată sunt cei care oferă o anumită gamă de servicii pentru furnizorii şi/sau beneficiarii lor.

Angrosiştii cu servire completă pot fi grupaţi în două categorii:

- comercianţi angrosişti cu un profil general (produse de uz casnic, cosmetice, alimente neperisabile etc.) sau specializaţi pe o anumită linie de produse (piese de schimb auto, produse alimentare etc.)

- distribuitorii industriali – comercianţii care prestează servicii de comercializare, mărfuri către firmele producătoare, aşa de exemplu: vânzarea de echipamente, motoare, maşini unelte etc.

Angrosiştii cu servire limitată sunt de mai multe categorii:

- angrosişti cash&carry reprezintă o metodă de vânzare cu autoservire (liber service) practicată într-un depozit de gros unde clienţii detailişti şi utilizatorii profesionali aleg mărfurile, plătesc la plecare, în general în numerar, şi îşi asigură transportul cumpărăturilor făcute.

- Angrosiştii cărăuşi – sunt cei care realizează o gamă limitată de mărfuri şi pentru care îndeplinesc funcţiile de transport şi vânzare. De exemplu, comercializarea laptelui, pâinii, etc.

- Distribuitorii direcţi – reprezintă angrosiştii care desfac produse în cantităţi mari aşa de exemplu livrările de petrol, cherestea, cărbune etc. Aceşti distribuitori direcţi se caracterizează prin aceea că nu îşi păstrează marfa în stoc şi ei primesc comenzi de la detailişti, le centralizează şi le transmit producătorilor.

- Angrosiştii consignaţi – sunt acei comercianţi care vând produse nealimentare şi îşi vând produsele prin magazine de consignaţie.

- Cooperativele de producţie – sunt angrosiştii reprezentaţi de fermierii care realizează produse agricole şi le vând pe piaţa locală.

- Firmele de comerţ cu ridicata prin poştă – reprezintă angrosiştii care prestează foarte puţine servicii şi îşi expediază marfa prin poştă sau cu alte mijloace de transport, camioane, etc.

- comisionarii şi agenţii – sunt acele firme sau persoane care îndeplinesc un număr limitat de funcţii şi prin activitatea lor sprijină vânzarea şi cumpărarea de mărfuri. Ca şi angrosiştii, comisionarii şi agenţii se specializează pe o anumită gamă de produse şi pe o anumită categorie de clienţi.

Comisionarul reprezintă legătura dintre cumpărător şi vânzător, participă la procesul de negociere şi sunt plătiţi prin comision de comerciantul care îi angajează (vânzător sau cumpărător), de obicei temporar. Comisionarul nu păstrează marfa în stoc, nu se implică în operaţiuni de finanţare şi nu preia nici un fel de risc. De exemplu, agenţii din domeniul afacerilor imobiliare, din domeniul asigurărilor, etc.

Preview document

Organizarea Comerțului - Pagina 1
Organizarea Comerțului - Pagina 2
Organizarea Comerțului - Pagina 3
Organizarea Comerțului - Pagina 4
Organizarea Comerțului - Pagina 5
Organizarea Comerțului - Pagina 6
Organizarea Comerțului - Pagina 7
Organizarea Comerțului - Pagina 8
Organizarea Comerțului - Pagina 9
Organizarea Comerțului - Pagina 10
Organizarea Comerțului - Pagina 11
Organizarea Comerțului - Pagina 12
Organizarea Comerțului - Pagina 13
Organizarea Comerțului - Pagina 14
Organizarea Comerțului - Pagina 15
Organizarea Comerțului - Pagina 16
Organizarea Comerțului - Pagina 17
Organizarea Comerțului - Pagina 18
Organizarea Comerțului - Pagina 19
Organizarea Comerțului - Pagina 20
Organizarea Comerțului - Pagina 21
Organizarea Comerțului - Pagina 22
Organizarea Comerțului - Pagina 23
Organizarea Comerțului - Pagina 24
Organizarea Comerțului - Pagina 25
Organizarea Comerțului - Pagina 26
Organizarea Comerțului - Pagina 27
Organizarea Comerțului - Pagina 28
Organizarea Comerțului - Pagina 29
Organizarea Comerțului - Pagina 30
Organizarea Comerțului - Pagina 31
Organizarea Comerțului - Pagina 32
Organizarea Comerțului - Pagina 33
Organizarea Comerțului - Pagina 34
Organizarea Comerțului - Pagina 35
Organizarea Comerțului - Pagina 36
Organizarea Comerțului - Pagina 37
Organizarea Comerțului - Pagina 38
Organizarea Comerțului - Pagina 39
Organizarea Comerțului - Pagina 40
Organizarea Comerțului - Pagina 41
Organizarea Comerțului - Pagina 42
Organizarea Comerțului - Pagina 43
Organizarea Comerțului - Pagina 44
Organizarea Comerțului - Pagina 45
Organizarea Comerțului - Pagina 46
Organizarea Comerțului - Pagina 47
Organizarea Comerțului - Pagina 48
Organizarea Comerțului - Pagina 49
Organizarea Comerțului - Pagina 50
Organizarea Comerțului - Pagina 51
Organizarea Comerțului - Pagina 52
Organizarea Comerțului - Pagina 53
Organizarea Comerțului - Pagina 54
Organizarea Comerțului - Pagina 55
Organizarea Comerțului - Pagina 56
Organizarea Comerțului - Pagina 57
Organizarea Comerțului - Pagina 58
Organizarea Comerțului - Pagina 59
Organizarea Comerțului - Pagina 60
Organizarea Comerțului - Pagina 61

Conținut arhivă zip

  • Organizarea Comertului.doc

Alții au mai descărcat și

Prezentarea Liniilor de Produse la un Hipermarket

Cap. I MERCHANDISING - ÎNCEPUTUL UNEI NOI ERE ÎN COMERŢ 1.1 CONCEPŢIA MODERNĂ ASUPRA COMERŢULUI CU AMĂNUNTUL Evoluţia pe ansamblu a economiei...

Promovarea prin Merchandising

Promovarea vanzarilor reprezinta acordarea de stimulente pe termen scurt cu scopul de a incuraja clientii sa incerce sa achizitioneze un anumit...

Distribuție și Merchandising

Experienta educativa de la Universitatea Romano-Americana vine in sprijinul studentului cu invitatia de a parcurge impreuna drumul dificil catre...

Evaluarea și finanțarea investițiilor - master FAA

TEMA 1 ACTIVITATEA DE INVESTIŢII ÎN PIEŢELE ECONOMIEI MODERNE 1.1.Principalele pieţe economice şi activitatea investiţională. 1.2.Gestionarea...

Economie europeană

Situaţia economică a statelor europene s-a agravat în iarna 1946 – 1947, producţiile agricole şi industriale erau insuficiente, trebuiau importate...

Management internațional

1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE ÎNTREPRINZĂTOR Noţiunea de întreprinzǎtor provine din termenul francez „entrepreneur”, care desemnează persoana ce...

Etică și Responsabilitate Socială Corporativă în Afacerile Internaționale

INTRODUCERE EXISTĂ ETICĂ ÎN AFACERILE ECONOMICE INTERNAŢIONALE? În contextul actual al globalizării vieţii economice, sociale şi chiar...

Cum puteți cumpăra o franciză

Cum puteti cumpara o franciza mai ieftin Calcularea costului de intrare intr-o retea de franciza Nu este usor, dar nici imposibil. Exista o...

Te-ar putea interesa și

Studierea sortimentului calității și organizarea comerțului cu măsline conservate

Introducere “Măsline conservate”- reprezintă denumirea produsului finit, fabricat în scopul vînzării, fructelor din soiurile cultivate ale Olea...

Studierea sortimentului calității și organizarea comerțului cu brânză proaspătă de vacă

Introducere Industria alimentară asigură o varietate sporită de produse alimentare necesare hranei zilnice a populaţiei de pe întreg globul...

Registrul comerțului

1. Registrul comertului este un registru oficial in care se inregistrează in mod obligatoriu atat infiinţarea societatilor comerciale, cu...

Caracteristica grupei de comerț și pregătirea în vederea deservirii consumatorilor

Introducere Prin alimentaţie publică se înţelege activitatea economică care se ocupă cu producerea unei game variate de preparate culinare, ce se...

Calitatea de Comerciant în Raporturile Juridice Comerciale

Reglementarea calitatii de comerciant Sectiunea 1 Conceptia Codului comercial roman privind raporturile comerciale . Potrivit Codului comercial...

Analiza evoluției serviciilor de transport

Introducere Serviciile de transport reprezinta o ramurã a economiei naţionale cuprinzând totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene si navale care...

Practică de specialitate la SC Hale și Piețe SA

SCURT ISTORIC Edificiu emblematic pentru orasul nostru, Halele Centrale au constituit o oferta generoasa a municipalitatii pentru comertul...

Curtea de arbitraj București - Organizare și funcționare

Arbitrajul reprezinta un mijloc corespunzator de a reglementa rapid si in mod echitabil litigiile care pot sa apara din tranzactiile comerciale in...

Ai nevoie de altceva?