Finanțe Publice

CAPITOLUL I

CONCEPTUL DESPRE FINANŢELE PUBLICE

CONCEPTUL DESPRE FINANŢELE PUBLICE.

DELIMITAREA FINANŢELOR PUBLICE DE FINANŢELE

PRIVATE. CONŢINUTUL ECONOMIC ŞI FUNCŢIILE

FINANŢELOR PUBLICE.

1.1. CONCEPTUL DESPRE FINANŢELE PUBLICE

Ce sunt Finanţele Publice? De ce au apărut? Ca instituţie şi

funcţionalitate Finanţele Publice sunt rezultatul diviziunii sociale a muncii

şi îşi are originea legată de apariţia şi funcţionarea statului.

Stratificarea societăţii pe clase sociale şi interese diferite a

determinat odată cu apariţia statului, instituţie supremă a guvernării

sociale şi apariţia multor instituţii sub coordonarea acestuia ca de

exemplu: armata, justiţia, mai târziu poliţia, parlamentul, instituţii sociale

ca învăţământul şi sănătatea ş.m.a.

Apare astfel un însemnat număr de membrii ai colectivităţii umane

ce părăsesc sfera producţiei de bunuri materiale şi se ocupă cu apărarea

integrităţii teritoriale, a clarificării litigiilor determinate de interese

diferite, instruirii, asigurării sănătăţii, a căror existenţă este condiţionată de

redistribuirea veniturilor din sfera productivă.

Separarea statului şi a instituţiilor sale de societate în sfera

relaţiilor economice, obligă statul la asigurarea veniturilor, cheltuielilor şi

împrumuturilor sale proprii. Procurarea resurselor necesare îndeplinirii

funcţiilor şi sarcinilor sale se face pe calea constrângerii pe care o exercită

asupra membrilor societăţii ce realizează venituri.

Aşadar în procesul procurării şi repartizării resurselor de care are

nevoie statul pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinile sale se nasc anumite

relaţii sociale.

Existenţa finanţelor este indisolubil legată de existenţa statului şi

de folosirea banilor şi a formelor valorice în repartizarea produsului intern

brut. În toate cele patru orânduiri social economice care au existat,

finanţele au îmbrăcat fără excepţie forma valorică bănească dar în fiecare

dintre acestea ele au îndeplinit un anumit rol, corespunzător condiţiilor

economice, politice şi sociale în care au fiinţat, caracterizându-se prin

câteva trăsături economice:

a) Resursele mobilizate la dispoziţia statului sunt produsul muncii

celor ocupaţi în sfera producţiei materiale şi a serviciilor şi care

sunt cedate în folosul statului;

b) Prelevările (preluările) de resurse la dispoziţia statului, au caracter

obligatoriu şi nu benevol, iar neîndeplinirea acestor obligaţii atrage

sancţiunea legii celor ce nu le respectă;

c) De pe urma cheltuielilor publice, există un beneficiu direct al celor

implicaţi (funcţionarii, medicii, profesorii etc sub formă de salarii)

dar şi un beneficiu indirect general (starea de sănătate, cultură,

ordine publică, drumuri etc.)

Ca origine etimologică, cuvântul Finanţe îşi are provenienţa din

limba latină.

Expresiile folosite încă din secolele XII-XIV finaţio, finacias,

finacia, pecuniaria, toate aveau sensul de “plată în bani”. La baza tuturor

acestor expresii se presupune a sta cuvântul finiş, cu sensul de “termen de

plată”. Nuanţele acestor expresii deşi difereau de la ţară la ţară se refereau

în esenţă la acelaşi lucru, respectiv o sumă şi termenul de achitare a

acesteia.