Extras din curs
Caracterul istoric al categoriei economice „finante” rezida din faptul ca acestea au aparut odata cu aparitia statului si vor dispare când existenta lor nu va mai fi necesara. Astfel, în comuna primitiva, caracterizata printr-un nivel foarte scazut al productivitatii muncii, prin inexistenta diviziunii sociale a muncii, prin proprietatea comuna asupra bunurilor si organizarea sociala a colectivitatilor umane ca ginte sau triburi, functiile publice legate de organizarea muncii în comun, împartirea rezultatelor muncii, rezolvarea conflictelor interne, apararea colectivitatii împotriva unor agresiuni externe erau îndeplinite de persoane alese de întreaga colectivitate, iar realizarea acestor sarcini se facea fara a avea la dispozitie un aparat destinat acestui scop.
Odata cu aparitia diviziunii sociale a muncii, s-a obtinut o productivitate superioara a muncii, s-a dezvoltat schimbul de marfuri si a aparut proprietatea privata, inegalitatea de avere si de aici împartirea societatii în clase antagoniste. Toate acestea au condus la aparitia statului, ca institutie chemata sa apere proprietatea privata. Pentru a-si îndeplini acest rol statul are nevoie de resurse pe care s-i le procura prin constrângerea exercitata asupra membrilor societatii.
În sclavagism, asigurarea resurselor necesare realizarii atributiilor statului legate de armata, fortificatii, drumuri, bai publice etc. erau asigurate preponderent prin prestatii în munca si dari în natura ale supusilor statului, sau pe seama tributurilor sau bunurilor jefuite de la cei învinsi si doar partial pe seama resurselor banesti. Acesta este momentul aparitiei primelor elemente de finante.
În orânduirea feudala statul a continuat sa foloseasca, pentru îndeplinirea functiilor sale, prestatiile în munca si darile în natura, precum si veniturile domeniilor proprii, la care s-au adaugat impozite în bani care au avut totusi o pondere redusa.
În capitalism relatiile banesti devin preponderente ca urmare a cresterii însemnate (spectaculoase) a productivitatii muncii si ca urmare acoperirea cheltuielilor publice se face aproape exclusiv cu ajutorul (pe baza) resurselor banesti. Cresterea rolului interventionist al statului începând de la sfârsitul secolului XIX face ca nevoia de resurse banesti sa creasca vertiginos.
În orânduirea socialista, datorita functiilor specifice statului socialist, a mentinerii productiei de marfuri si a schimbului mijlocit de bani, se înregistreaza de asemenea o mobilizare importanta de resurse banesti la dispozitia statului.
În procesul procurarii si repartizarii resurselor de care are nevoie statul pentru realizarea functiilor sale, se nasc anumite raporturi sociale care sunt de natura economica si care exprima repartizarea unei parti din venitul national, prin intermediul statului, între diferite grupuri sociale. Aceste relatii sunt relatii financiare sau pe scurt finante.
Existenta finantelor este legata de existenta statului si folosirea banilor si a formelor valorice în repartizarea produsului social.
În toate orânduirile social-economice cunoscute, finantele s-au manifestat ca relatii sociale, de natura economica, aparute în procesul repartitiei produsului social, în strânsa legatura cu îndeplinirea functiilor si sarcinilor statului.
În fiecare din cele patru orânduiri însa, finantele au îndeplinit un anumit rol, corespunzator conditiilor economice, politice si sociale în care au existat conditii care si-au pus amprenta asupra finantelor, astfel:
a) la constituirea fondurilor necesare statului, participa persoane care activeaza atât în sfera productiei materiale cât si în sfera nemateriala, cu o parte din veniturile lor realizate în procesul distributiei sau redistributiei venitului national.
b) prelevarea resurselor necesare statului are caracter obligatoriu, fiind sanctionate cazurile de nerespectare a volumului, termenelor si conditiilor de plata, prin amenzi, penalizari, executari silite atât pentru persoanele fizice cât si pentru cele juridice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Finante publice - Teodor OANA
- 1.doc
- 10.doc
- 13.doc
- 14.doc
- 16.doc
- 2.doc
- 3.doc
- 4.doc
- 6.doc
- BIBLIOGRAFIE.doc
- cap1.doc
- cap10.doc
- cap11.doc
- cap12.doc
- cap13.doc
- cap14.doc
- cap2.doc
- cap3.doc
- cap4.doc
- cap5.doc
- cap6.doc
- cap7.doc
- cap8.doc
- cap9.doc
- CUPRINS1.doc
- II.doc