Fluxurile și Circuitele Financiare

Capitolul I. Fluxurile si circuitele financiare

Intreprinderea este un sistem complex, deschis, în care au loc procese specifice activitatii economice. Ea functioneaza în ansamblul economiei nationale si se integreaza în sistemul general al pietei.

In economia de piata, schimburile de activitati dintre agentii economici reprezinta conditia de viata a întreprinderii. Orice schimb implica fluxuri compensatorii. De exemplu, unui flux real de bunuri si servicii îi corespunde un flux financiar echivalent în termeni monetari. Cantitatile de bunuri si moneda transferate într-o anumita perioada între agentii economici se numeste flux. Cantitatea de bun sau moneda existenta la un moment dat se numeste stoc.

Relatiile dintre fluxuri si stocuri stau la baza mecanismelor financiare.

Prin mecanisme financiare ale întreprinderii se înteleg metode, p’rghii, instrumente si proceduri de formare, colectare si gestionare a capitalurilor. Mecanismele sunt foarte diversificate: mecanismele privind autofinantarea, creditarea si finantarea bugetara, mecanismul amortizarii activelor fixe, mecanismele circuitului capitalului, mecanismele formarii si utilizarii surplusului monetar, etc.

Fluxurile financiare pot fi:

- De contrapartida;

- Decalate;

- Multiple;

- Autonome.

Fluxurile financiare de contrapartida presupun înlocuirea imediata a unui activ fizic cu moneda sau invers. Aceste fluxuri apar în cazul achizitionarii unui bun cu plata imediata îm numerar.

Fluxurile financiare decalate apar atunci c’nd, fluxurilor fizice nu le corespund imediat fluxuri financiare. Echilibrul stocurilor este rupt si se restabileste prin aparitia unui activ financiar, adica o creanta la furnizor si o datorie la cumparator. Aceste fluxuri se nasc în cazul operatiunilor comerciale însotite de credite.

Fluxurile financiare multiple apar atunci c’nd, pentru a compensa efectele decalajelor dintre fluxurile fizice si cele financiare, întreprinderea îsi schimba creantele pe moneda, apel’nd la un tert. Acesta este de regula un intermediar financiar. Fluxurile se desfasoara astfel:

- Bunurile v’ndute de furnizor sunt transferate la cumparator, deci are loc un flux real;

- Furnizorul vinde creanta unei terte persoane si încaseaza c/val produselor, adica primul flux financiar;

- Cumparatorul de marfuri achita suma, adica stinge datoria fata de terti, ceea ce reprezinta al doilea flux financiar.

Fluxurile financiare autonome se degaja din operatiuni financiare privind acordarea sau primirea de împrumuturi, c’nd au loc transferuri de moneda de la o persoana la alta. Aceste fluxuri dau nastere la active financiare, creante si datorii.

Pe de alta parte, fluxurile sunt :

- Instantanee

- Periodice

Cele instantanee, la r’ndul lor sunt:

- Reale

- Monetare

Fluxurile reale presupun un contract între agentul economic si un agent exterior. Aceste fluxuri presupun o tranzactie care are în vedere un bun, un serviciu, o creanta si corespund unui schimb de valori între cei doi. Se numesc instantanee pentru ca sunt concepute sa se produca în momentul consemnarii angajamentului respectiv si al înregistrarii contabile, baz’ndu-se pe o evaluare monetara facuta anterior.

Fluxurile monetare, care se mai numesc de lichiditati, sunt formate din platile care au loc în urma fluxurilor reale.

Fluxurile periodice, la r’ndul lor sunt:

- De trezorerie;

- De fonduri.

Fluxurile de trezorerie au în vedere lichiditatile agentilor economici care sunt în permanenta miscare exprim’ndu-se în intrari si iesiri de moneda. Specialistii de trezorerie procedeaza la însumarea încasarilor zilnice, a platilor zilnice, analizeaza soldurile si le extrapoleaza, la anumite perioade- trimestru, semestru, obtin’nd astfel o viziune a rentabilitatii unei activitati economice.

Fluxurile de fonduri sunt de fapt fluxuri potentiale de trezorerie care, daca sunt corect gestionate devin chiar fonduri de trezorerie.. Aceste fluxuri sunt:

- Fluxuri de fonduri necesare

- Fluxuri de fonduri de resurse