Extras din curs
PARTEA I
ARIA DE STUDIU A
COMPORTAMENTULUI ORGANIZAŢIONAL
Capitolul I: Comportamentul organizaţional – teorie, cercetare, practică
Capitolul II: Gestionarea diversităţii în organizaţie
Capitolul III: Cultura organizaţională şi etica
Capitolul IV: Comportamentul organizaţional internaţional. Gestionarea interculturalităţii
Capitolul I
Comportamentul organizaţional – teorie, cercetare, practică
Obiectivele învăţării
După studierea acestui capitol, veţi fi capabili:
1. Să definiţi termenul de comportament organizaţional;
2. Să descrieţi aria interdisciplinară a comportamentului organizaţional;
3. Să explicaţi rolul teoriei comportamentului organizaţional;
4. Să descrieţi tehnici de cercetare utilizate în comportamentul organizaţional;
1. Conceptul de comportament organizaţional
Într-o economie competitivă şi globală, factorul uman se dovedeşte a fi cheia succesului unei organizaţii. Organizaţiile produc, prin structurile, mecanismele şi finalităţile lor, un anumit tip de om şi un anumit tip de comportament numite om organizaţional, respectiv comportament organizaţional1. În acelaşi timp, viaţa şi eficienţa organizaţională sunt afectate profund de omul organizaţional şi comportamentul acestuia în organizaţie. În consecinţă, relaţia om – organizaţie, problemele distincte ale omului organizaţional şi ale comportamentului său au devenit obiectul cercetării specialiştilor în psihologia socială, management, economie etc. dar şi una din zonele de interes ale conducătorilor organizaţiilor, care conştientizează, din ce în ce mai pregnant, faptul că problemele oamenilor influenţează hotărâtor succesul sau falimentul unei organizaţii.
Disciplina comportament organizaţional studiază, într-o manieră sistematică, atitudinile şi comportamentele în spaţiul organizaţional, cu scopul de a oferi celor interesaţi coordonatele necesare pentru înţelegerea, conducerea eficace şi, eventual, schimbarea acestor atitudini şi comportamente.
Aşadar, de ce studiem comportamentul organizaţional?
Scopurile disciplinei comportament organizaţional, în viziunea lui G. Johns2, sunt:
● Anticiparea comportamentului organizaţional
Pentru orice manager, indiferent de nivelul ierarhic pe care se situează, dar şi pentru un angajat oarecare, este important să prevadă comportamentul indivizilor:
- cum vor primi introducerea unei schimbări;
- sunt sau nu sunt capabili să parcurgă, fără consecinţe majore, o perioadă de austeritate;
- sunt sau nu sunt în măsură să adopte decizii etice etc.
O corectă anticipare a comportamentului organizaţional permite îmbunătăţirea anticipării evenimentelor în spaţiul organizaţional.
● Explicarea comportamentului organizaţional
Capacitatea de a anticipa comportamentul organizaţional nu garantează dezvoltarea unei strategii adecvate pentru a-l controla; în acest sens, este nevoie de explicarea cauzelor manifestării unui anumit comportament organizaţional.
Disciplina comportament organizaţional oferă instrumentarul metodologic pentru identificarea raţiunilor manifestării diferitelor atitudini şi comportamente, în situaţii specifice:
- de ce indivizii sunt mai mult sau mai puţin motivaţi;
- de ce într-un grup s-a declanşat un conflict;
- de ce o organizaţie se confruntă cu o fluctuaţie de personal exagerată etc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Capitolul IX - A4 vers.doc
- capitolul 8.doc
- capitolul 7.doc
- capitolul 6.doc
- capitolul 5.doc
- capitolul 4.doc
- capitolul 3.doc
- capitolul 2.doc
- capitolul 13.doc
- capitolul 1.doc
- Bibliografie.doc