Concepte Fundamentale ale Modelării Macroeconomice

1.1. Structura mecanismului macroeconomic

Teoria microeconomică studiază deciziile agenţilor economici (persoane sau firme) precum

şi interacţiunile acestor decizii pe diverse pieţe. Scopul teoriei microeconomice este acela de a

explica modul de formare a preţurilor pe diverse pieţe precum şi determinarea cantităţilor de bunuri

şi servicii schimbate. De asemenea, teoria microeconomică studiază efectele reglementărilor

adoptate de puterea publică (de exemplu guvernul) asupra preţurilor şi cantităţilor din bunurile şi

serviciile individuale schimbate pe diverse pieţe.

Teoria macroeconomică studiază economia naţională şi economia mondială, precum şi

modul în care se formează şi evoluează agregatele macroeconomice. Scopul teoriei macroeconomice

este acela de a explica preţurile medii precum şi venitul total, producţia totală şi utilizarea globală a

forţei de muncă. De asemenea, teoria macroeconomică mai studiază efectele pe care le au acţiunile

de reglementare ale puterii publice (impozite, cheltuieli publice, deficit public) asupra veniturilor

totale şi ansamblului locurilor de muncă.

Elemente şi conexiuni

Decidenţii

Decidenţii sunt reprezentaţi de agenţii economici. În figura 1.1 se pot identifica trei tipuri de

decidenţi:

1. gospodăriile

2. firmele (unităţile economice)1

3. guvernul (autoritatea publică, administraţia publică).

O gospodărie este reprezentată de orice grup de persoane care locuiesc împreună şi iau

decizii ca un tot unitar.

Fiecare individ din economie poate fi privit ca o gospodărie. Totuşi, unele gospodării sunt

formate dintr-o singură persoană, altele constau în familii sau grupuri de indivizi fără legături de

1 Deşi termenul de „firmă” este impropriu folosit în limba română, în continuare va fi folosit pentru simplificare.

Macroeconomie

2rudenie (cum ar fi doi sau trei studenţi ce împart un apartament). Fiecare gospodărie are necesităţi

nelimitate dar şi resurse limitate.

O firmă (înterprindere, unitate economică) este o organizaţie care utilizează resurse şi

produce bunuri şi servicii. Toţi producătorii sunt firme, indiferent de dimensiune sau de tipul

producţiei. De exemplu, fermierii, băncile, companiile de asigurări, producătorii de maşini etc. sunt

consideraţi firme.

Administraţia publică (guvernul) este o organizaţie ce stabileşte legi şi reguli, impune un

mecanism de respectare a acestora, stabileşte impozite şi taxe pentru gospodării şi firme, produce

bunuri publice şi servicii ca de exemplu apărarea naţională, sănătate publică, transport sau educaţie.

Prin modificarea legilor, regulilor, a impozitelor şi cheltuielilor, puterea publică căuta să

influenţeze alegerile (deciziile) firmelor şi gospodăriilor.

Pieţele

Este acceptabil să considerăm că piaţa reprezintă orice modalitate prin care vânzătorii şi

cumpărătorii iau contact, schimbă informaţii şi fac afaceri împreună. Un exemplu îl reprezintă piaţa

pe care petrolul este vândut şi cumpărat, piaţa mondială a petrolului. Piaţa este dată de reţeaua de

producători de petrol, utilizatori şi intermediari ce cumpără şi vând pe piaţa mondială a petrolului. În

cele mai multe cazuri decidenţii nu se întâlnesc fizic, ei iau legătura prin telefon, fax sau computere.

Gospodăriile, firmele şi puterea

publică iau decizii economice. Gospodăriile

decid cât din forţa de muncă, pământ,

capital şi abilităţi antreprenoriale să vândă

sau să închirieze în schimbul salariilor,

rentelor, dobânzilor şi profiturilor. De

asemenea, vor decide ce proporţie din venit

vor cheltui pentru diverse tipuri de bunuri şi

servicii disponibile. Administraţia publică

decide care sunt bunurile şi serviciile

finanţate şi produse de ea, precum şi nivelul

impozitelor plătite de gospodării şi firme.

Aceste decizii luate de gospodării,

firme şi administraţia publică se

coordonează pe pieţele bunurilor şi

factorilor, şi sunt reglementate prin reguli

stabilite şi implementate de administraţia

publică. Pe aceste pieţe preţurile se

ajustează permanent astfel încât să se

menţină echilibrată cererea şi oferta.